Ce se face în Duminica Tomii. Tradiții care se țin în prima duminică după Paşte

Duminica Tomii, prăznuită în prima duminică după Paște

Duminica Tomii este, de fapt, prima duminică după Paște și pune capăt Săptămânii Luminate a Învierii. Această sărbătoare poartă numele apostolului Toma, numit și „Toma Necredinciosul”. Totul a început când Toma, nefiind de față la prima arătare a lui Iisus înviat, nu a putut crede fără o dovadă palpabilă. Mai exact, potrivit Evangheliei, Mântuitorul i S-a arătat și l-a îndemnat să-i atingă rănile de pe părţile trupului. Abia atunci apostolul a exclamat fără nicio îndoială „Domnul meu și Dumnezeul meu”.

De fapt, numele Duminicii Tomii provine de la acest episod biblic. Ziua este marcată cu roșu în calendarul ortodox, semn că este considerată un praznic important. În tradiția creștină, Duminica Tomii este văzută ca o chemare la credință și la întărirea ei: după îndoiala apostolului Toma, sărbătoarea amintește tuturor credincioșilor cât de important este să creadă în Înviere. Astfel, deși este a doua duminică a Paștelui, ea are o semnificație aparte, de încălzire a sufletului și reamintire a minunii Învierii, când lumina biruiește întunericul necredinței.

Ce se face în Duminica Tomii

În Duminica Tomii, credincioșii își continuă pelerinajul sufletesc după sărbătoarea Paștelui. Bisericile oficiază slujba specială a Utreniei și Sfânta Liturghie, iar atmosfera este de mare bucurie și reculegere. Mulți se întreabă ce se face în Duminica Tomii: pe scurt, această zi se păstrează ca zi de odihnă spirituală și cinstire a celor plecați. De obicei, nimeni nu muncește, nu se fac treburi casnice mari, nu se spală rufe și se evită certurile sau discuțiile aprinse. Se consideră binecuvântat să petreci ziua în tihnă, apropiindu-te de biserică și de familie, scrie doxologia.ro.

Citește și

Babele de martie 2026. Cum se calculează și ce spune baba ta despre tine

Credincioșii aduc la biserică ouă roșii și colaci (pâine dulce împletită sau rotundă) pentru a fi sfințite de preot. După slujbă, mulți ies în curtea bisericii sau chiar lângă un râu sau pârâu. Acolo, ouăle sfințite și colacii se așează în coșuri împletite și sunt însoțite de lumânări aprinse. Apoi, aceste ofrande sfințite sunt lăsate să plutească pe apa curgătoare, simbolic ele urmează a ajunge la sufletele celor care au trecut în lumea drepților. Prin acest gest al punerii pe apă a simbolurilor pascale, se aduce în prim plan memoria morților.

În Duminica Tomii se face și pomana pentru cei adormiți. Este un obicei vechi să se ofere alimente (pâine, colaci, ouă roșii) și luminări sau bani săracilor sau să se ducă la morminte. Mulți credincioși obișnuiesc să meargă la cimitir și să aprindă o lumânare, să rostească o rugăciune și să întindă chiar o masă cu bucate la căpătâiul celor plecați.

Se spune că masa întinsă lângă morminte sau la biserică aduce noroc familiilor și sănătate, ca și cum morții s-ar fi bucurat împreună cu noi de Înviere. În Banat, de exemplu, femeile înmânează de pomană pachete puse pe ape curgătoare, iar copiii împletesc mici coșuri din salcie și le umplu cu ouă roșii în ajun. Toate aceste gesturi au scopul de a ajuta sufletele celor dragi plecați să se bucure și să fie iertate de păcate.

În această zi sfântă, deci, lucrurile de bază care se fac sunt slujba la biserică, pregătirea și oferirea de ofrande, pomenirea morților și respectul pentru liniștea religioasă. Credincioșii poartă în inimă întrebarea ce se face în Duminica Tomii și răspunsul este unul simplu: se servește din nou Învățăturii Mântuitorului și se celebrează viața veșnică promisă prin Înviere.

Tradiții aparte de Duminica Tomii

În dimineața de Duminica Tomii, credincioșii se pregătesc cu ouă roșii și colaci pe care îi duc la biserică. Acolo, după slujbă, preotul le sfințește, iar oamenii le așază cu grijă în coșuri împletite, împreună cu lumânări aprinse. Totul continuă la marginea râurilor, unde coșurile sunt lăsate să plutească pe apă. E un gest încărcat de simbol, prin care se crede că darurile ajung la strămoși, aducându-le lumină și iertare. Unii spun că, astfel, păcatele mai ușoare se iartă, conform Acasa.ro.

După slujbă, mulți merg direct la cimitir. Acolo, la morminte, aprind lumânări, tămâiază locul și rostesc rugăciuni. Se vorbește despre cei plecați, se pomenesc nume, se lasă lacrimi. În semn de amintire, familiile întind aproape de morminte o masă cu pâine, cozonaci, fructe și vin. Tradiția spune că, în această zi, morții "gustă" și ei din bucatele pascale. De fapt, e ziua când sufletele primesc vestea că Paștele a trecut, văzând cojile de ouă plutind pe ape. Milostenia prin pomana morților rămâne unul dintre cele mai respectate obiceiuri.

Duminica Tomii vine cu o poruncă nescrisă: să stăm liniștiți. În această zi nu se face curățenie generală, nu se spală rufe, nu se coase. Gura trebuie să fie la fel de curată ca fapta: fără ceartă, fără vorbe grele. Se stă în rugăciune sau în sânul familiei. Mulți aleg să-și dedice toată ziua pomenilor, respectând sfatul bătrânilor care spun că munca lumească trebuie oprită, măcar acum.

În Banat, oamenii pun pe râuri pachete cu mâncare pentru sufletele celor adormiți. Înainte de asta, gospodinele vopsesc ouă și coc colaci speciali. Copiii ajută și ei, împletind coșuri din nuiele de salcie sau alun. În Ardeal, mai exact la Brașov, se ține parada junilor. Tinerii necăsătoriți se îmbracă în costume populare, se urcă pe cai împodobiți și pornesc în marș, cântând doine și purtând lumânări. 

Articol recomandat de sport.ro

Iranul participă la o competiție majoră în plin război: „Cât curaj!“