Ce să faci dacă ți-ai pierdut sau ți-a fost deteriorat bagajul. În ce situații se obțin compensații
Specialiştii din cadrul Centrului European al Consumatorilor din România (ECC Romania) au transmis, vineri, recomandări în cazul în care bagajele sunt pierdute sau deteriorate în timpul călătoriilor.
Astfel, dacă bagajele nu sunt predate pasagerilor atunci când ajung la destinaţia finală, aceştia trebuie să completeze şi să depună, imediat, o reclamaţie vizând bagajul întârziat la serviciul specializat din cadrul aeroportului.
O copie a acestui document (PIR - Property Irregularity Report) având un număr de înregistrare trebuie păstrată de pasager.
De asemenea, după depunerea reclamaţiei operatorul de transport aerian vizat trebuie anunţat în termen de maximum 7 zile.
Dacă transportatorul recunoaşte pierderea unui bagaj înregistrat sau un bagaj înregistrat nu a sosit la destinaţie în termen de 21 de zile de la data la care ar fi trebuit să sosească, pasagerul este îndreptăţit să solicite compensaţii.
Cine răspunde de daune
Specialiştii ECC Romania au precizat că operatorul de transport aerian răspunde pentru daunele suferite de pasageri din cauza distrugerii, deteriorării sau întârzierii bagajului.
„Prin Convenţia de la Montreal, care reglementează aceste situaţii, nu se prevede, însă, o procedură de stabilire şi acoperire a daunelor provocate în aceste situaţii, ci numai o limită de răspundere a transportatorului aerian de maximum 1.288 DST (Drepturi Speciale de Tragere), aproximativ 8038 lei (cursul de schimb poate fi urmărit pe pagina de internet a BNR). Suma urmează a fi crescută în viitorul apropiat la 1519 DST (9480 lei)”, a precizat sursa citată.
În practică, operatorul de transport aerian este cel care stabileşte valoarea despăgubirilor, în principiu, pe baza documentelor anexate de pasageri.
Astfel, în cazul întârzierii bagajelor, operatorii de transport aerian fie pun la dispoziţia pasagerilor o sumă de bani pentru produse de strictă necesitate (igienă şi îngrijire personală etc.), fie rambursează pasagerilor sumele plătite pentru produse de strictă necesitate, pe baza documentelor anexate la reclamaţie.
Totodată, specialiştii din cadrul Centrului European al Consumatorilor din România afirmă că nici în cazul pierderii bagajelor, ca şi în situaţia în care acestea sunt distruse, deteriorate sau întârziate, nu există o procedură de stabilire şi acordare a despăgubirilor, ci doar o limită de răspundere a transportatorului aerian de maxim 1.288 DST (Drepturi Speciale de Tragere), aproximativ 8038 lei. Suma urmează a fi crescută în viitorul apropiat la 1519 DST (9480 lei).
„După scurgerea celor 21 de zile de aşteptare a bagajului, pasagerii trebuie să înainteze către operatorul de transport aerian o cerere de despăgubire, la care să anexeze copii ale următoarelor documente: reclamaţia privind bagajul întârziat, bilete, tichete de îmbarcare (boarding pass), listă a obiectelor din bagaj însoţită de documente doveditoare”, se mai arată în comunicatul ANPC.
În practică, operatorii aerieni solicită pasagerilor al căror bagaj a fost pierdut să facă dovada valorii obiectelor conţinute în bagaj. Despăgubirile vor acoperi în acest caz sumele dovedite, fără a se depăşi limita menţionată (1288 DST).
Dacă, în schimb, consumatorul nu poate proba valoarea obiectelor din bagaj şi a celor de strictă necesitate achiziţionate, companiile aeriene acordă de regulă despăgubiri în funcţie de greutatea bagajului, conform propriilor reguli de transport (în cele mai multe cazuri, se va acorda o despăgubire de aproximativ 20 euro/kg).
De asemenea, în cazul în care pasagerii nu sunt mulţumiţi de valoarea despăgubirilor, iar încercările de soluţionare a problemei fie pe cale amiabilă, fie prin intermediul unor organisme de soluţionare alternativă a disputelor (SAL) nu dau rezultat, se pot adresa instanţei de judecată, care va face o evaluare a daunelor suferite de pasageri.
ECC Romania face parte din Reţeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor (ECC-Net) care include 29 de centre din toate cele 27 de state membre ale UE plus Islanda, Norvegia. Centrele oferă informaţii, consiliere şi asistenţă gratuite şi personalizate consumatorilor care au probleme cu tranzacţiile transfrontaliere efectuate într-o altă ţară din cadrul Reţelei.
