Ce s-a întâmplat cu partea lipsă a Colosseumului

62284307
Shutterstock

Colosseumul primește mai mulți vizitatori anual decât Fontana di Trevi sau decât Capela Sixtină împreună, deși monumentul este neglijat de 1.500 de ani.

De-a lungul secolelor, oamenii au umplut Colosseumul cu gunoaie, au plantat legume în interiorul său, au depozitat fân și fecale de animale.

În vârf, unde se află amfiteatrul, coridoare arcuite găzduiau cizmari și fierari.

La acea vreme, legendele locale și pelerinii descriau monumentul ca un fost templu al soarelui. Necromanții se adunau acolo pentru a invoca demoni.

La sfârșitul secolului XVI, înainte ca papii să mărșăluiască prin arenă pentru a onora creștinii care erau folosiți ca hrană pentru animale sălbatice, Papa Sixtus V, fondatorul Renașterii italiene, a încercat să transforme Colosseumul într-o fabrică de prelucrare a lânii.

Întreprinderea a eșuat și, foarte curând, marea varietate de plante sălbatice a început să atragă botaniști, care au reușit să descopere aproximativ 337 de specii diferite de plante.

Hippoge, mecanismul arhitectural prin care spectacolele aveau loc în vârful scenei, a fost pus în aplicare abia în anii '30 de Benito Mussolini, ca parte a eforturilor de restabilire a gloriei Romei clasice.

Restaurarea Colosseumului a început în anii '90, iar vizitatorii au putut vedea interiorul doar după 2011, la aproape 2000 de ani de la construirea sa.

Fiind denumit inițial Amfiteatrul Flavian, numele a fost schimbat pentru a indica apropierea sa de Colosul lui Nero, un monument dispărut demult.

Întrebarea este: ce s-a întâmplat cu partea lipsă a Colosseumului?

Un expert în istorie romană a spus: „Răspunsul scurt este: cutremure și papi, în această ordine”.

Răspunsul pe lung include însă și evenimente precum a 123-a zi a celebrării victoriei Împăratului Traian în Dacia, „în timpul căreia 5.000 de perechi de gladiatori s-au luptat și 11.000 de animale au fost omorâte”. În plus, parți din Colosseum au fost furate sau folosite pentru alte construcții.

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
Lumina Sfântă de Paște. Cum se aprinde și de ce este considerată o „minune”. Se spune că focul nu arde

Lumina Sfântă de Paște este flacăra aprinsă la Biserica Sfântului Mormânt în Sâmbăta Mare, de dinaintea Paștelui. Ritualul pascal are loc anual la Ierusalim. 

De ce se mănâncă carne de miel de Paște. Ce spun preoții despre această tradiție

Consumul cărnii de miel este una dintre cele mai vechi tradiții de Paște, simbolizând jertfa lui Iisus Hristos, „Mielul lui Dumnezeu”.

Horoscop săptămâna 13 - 19 aprilie 2026. Noi începuturi sub energia Berbecului și decizii decisive pentru viitor

Horoscopul săptămânii 13 – 19 aprilie 2026 aduce un val puternic de energie și inițiativă, influențat de intrarea lui Mercur în Berbec și de formarea Lunii Noi în același semn. 

Recomandări
Negocieri de pace între SUA și Iran, organizate în Pakistan. JD Vance: ”Suntem cu siguranță dispuși să le întindem mâna”

Negocierile de pace dintre Washington și Teheran intră într-o fază dificilă. Sâmbătă, 11 aprilie, în Pakistan, au loc discuții între delegația iraniană și oficiali americani, în contextul unui armistițiu fragil, convenit la începutul săptămânii.

Ce a spus Răzvan Lucescu la înmormântarea tatălui său. Discurs în lacrimi: „Sper din toată inima”

Aşa cum a trăit, Mircea Lucescu a plecat în lumină și ne-a lăsat regretul că nu ne-am dat seama mai repede cât de mare a fost. Ca antrenor, dar mai ales ca om.

De la ”vreau să fiu doctor” la călugăr clopotar. Povestea frumoasă a Părintelui Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă a povestit într-un interviu realizat de jurnalistul Alex Dima cum a ajuns să compună melodii la clopote după ce a visat una dintre ele cu ani înainte, fără să știe că o va putea vreodată cânta.