Ce reprezintă fenomenul de „ghosting” și de ce este tot mai prezent pe piața muncii din România
Deși au contracte de muncă și sunt așteptați la program, mulți dintre angajații români se răzgândesc și refuză să mai lucreze. Fenomenul poartă denumirea de „ghosting” și este tot mai prezent pe piața muncii.
Specialiștii în resurse umane susțin că un candidat din zece, părăsește rapid și fără motiv locul de muncă.
Tineri: „Nu le crează oportunități, anumite programe de training, de educare, de implicare. Intervine și problema educației primită nu numai de la părinți, dar și în sistemul de învățământ al României, unde nu punem punct pe chestii de punctualitate, pe etică, pe moralitate. Cantitatea de muncă este destul de mare, iar ei nu simt în interiorul lor toate abilitățile de care au nevoie, pentru a face față locului de muncă”.
Sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe tinerii români să dispară de la serviciu, unii chiar din prima zi. Angajatorii susțin că, deși au semnat un contract, viitori angajați nu mai răspund la telefon sau inventează diferite scuze.
Cristi Voicescu, managerul unui restaurant de tip fast food: „Sunt chemați la interviuri, sunt OK, trec mai departe și apoi te pomenești că îți spun 'Domnle, nu pot să mai vin, mă doare capul, am o problemă, vin mâine, vin poimâine'. Și nu mai vin niciodată. E și vina patronilor, dar nu mai există nici respectul pentru locul de muncă”.
Ce reprezintă fenomenul de „ghosting”
Fenomenul tot mai prezent pe piața muncii poartă denumirea de „ghosting” și descrie comportamentul unei persoane, care dispare brusc și fără urmă. În ultimii ani, cele mai multe companii s-au confruntat cu astfel de experiențe în procesele de recrutare. Managerii în resurse umane spun că procentul celor care fac așa ceva, a ajuns la aproximativ 10%.
Alina Sîrbu, manager în resurse umane: „Persoanele rup brusc comunicare, fără niciun fel de avertisment, și atunci rămâi cu o pauză în care persoanele au dispărut exact ca o fantomă, iar cel care a rămas se întreabă ce s-a întâmplat”.
Leonard Rizoiu, specialist în resurse umane: „Este efervescență foarte mare în oferte și, de cele mai multe ori, companii reofertează angajații care demisionează”.
De regulă, spun specialiștii, astfel de schimbări de comportament au loc cel mai des, în industria IT, sectorul de inginerie sau call-center, unde nu există interacțiuni prea mari între colegi. Însă fenomenul este prezent și în HoReCa, în special, în cadrul restaurantelor mici. Termenul de „ghosting” a fost preluat de pe rețelele sociale, dar și din aplicațiile de dating - întâlniri online, care s-au dezvoltat tot mai mult în perioada pandemiei.
Maria Cernat, conferențiar universitar doctor la SNSPA: „Asta crează aplicațiile de dating, ideea unei abundențe de oferte din care eu, ca individ, pot să aleg ce mă satisfice pe mine cel mai bine. Lucrurile acestea se amplifică și în alte domenii. Totul se schimbă și totul se aruncă, de la electrocasnice, la locuri de muncă și la parteneri de viață, pentru că totul devine un obiect pentru mine, ca individ”.
Cei care se răzgândesc repede au între 20 și 40 de ani. Sociologii spun că un astfel de comportament este întreținut și de suportul financiar acordat de părinți.
Dumitru Borțun, profesor de semiotică la SNSPA: „Știți că oamenii sunt motivați de două lucruri, nevoi și aspirații, nevoile sunt din spate, te împing și asipirațiile, care sunt în față, îmi doresc să fiu altceva. Dacă ei nu au aspirații să se realizeze profesional, fiindcă școala nu le-a format așa ceva, se numește ideal professional, atunci rămâne nevoia”.
Potrivit datelor INS, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat, de 22,7%, în rândul tinerilor de 15 - 24 de ani.
