Care sunt cele mai frecvente greșeli gramaticale întâlnite în limba română
„Așa se vorbește în popor”. Asta auzim adesea atunci când încercăm să corectăm pe cineva care face o greșeală gramaticală.
Deși româna este limba pe care o vorbim, ne pune în dificultate în multe situații. Ideal ar fi să ne corectăm singuri și, la nevoie, să-i ajutăm și pe ceilalți să vorbească corect.
„Trebuie să scoatem gramatica în stradă, în mijlocul oamenilor, să înțelegem cum vorbește lumea și în același timp să-i ajutăm pe cei din jurul nostru să se exprime bine”, spune Corina Popa, lector dr. La Facultatea de litere, invitată la emisiunea Vorbește Lumea.
„Limba pe care o vorbești îți arată cine ești. Și aceasta este și provocarea pe care mi-au lansat-o cei de la EDU&CARE pentru a vorbi despre acest subiect la conferința EDU&CARE - Educație pentru succes, de pe 20 mai”, spune ea.
Care sunt cele mai frecvente greșeli gramaticale
Voiam sau vroiam?
Spunem corect voiam. Vroiam este o formă hibridă. De ce? Pentru că în limba română avem două verbe pe care prototipic le utilizăm pentru a exprima dorința, voința. Le spunem verbe volitive - a vrea și a voi. Imperfectul de la a vrea este vream și nu e foarte des utilizat în româna actuală. Așadar, forma greșită este vroiam. Corect este voiam.
Să aibă sau să aibe?
Să aibă este formă de conjunctiv. Așa cum spunem de la a merge - se termină în E – să meargă; aduce - să ducă, și de la a avea o să terminăm conjunctivul tot în o să aibă.
Succese sau succesuri?
Orice român dorește să aibă succese – aceasta este forma corectă.
Mi-ar place sau mi-ar plăcea?
Mi-ar plăcea, categoric. De ce? Pentru că formăm acest condițional-optativ de la forma de infinitiv. De la a citi – ar citi, de la a mânca - ar mânca, de la a plăcea - ar plăcea.
Serviciu sau servici?
Serviciu este forma corectă. Indiferent de sensul cuvântului – femeie de serviciu, aparat de serviciu.
Nu există repercursiune
Este repercusiune. Fără r.
Când folosim decât/doar?
Atunci când vezi viața doar în roz vorbești corect. Este important să ținem minte că o să-l folosim pe decât, care introduce un comproment circumstanțial de excepție. În momentul în care verbul este la forma negativă: n-am citit decât romane sau am citit doar romane.
Care și pe care
Suntem în țara oamenilor care vor să vorbească și să scrie corect. Îl folosim pe acest pe care în momentul în care avem de-a face cu un pronume relativ în acuzativ, cu prepoziția pe, deci o să spunem „cărțile pe care le-am citit”. Pe cine? Pe ele. „Omu care a venit este Ion”. Cine? Ion. Deci, dacă poți să întrebi cine, atunci folosești doar care. Dacă poți să întrebi pe cine, atunci foloseșți pe care.
Datorită/din cauza
Pe datorită îl utilizăm atunci când avem de-a face cu o cauză pozitivă. Când e ceva de bine. Exemplu: „Datorită părinților mei am ajuns să câștig premiul” / „Din cauza neatenției nu am reușit să câștig”.
Copii. Cu câți „i” scriem?
Nu trebuie să ne gândim câți copii avem că să ne dăm seama câți „i” punem. Exemplu: Copiii învață limba română - un i din radical de la copil, un i desinență de plural - copii și un i articol hotărât – copiii.
