Adolescentă din Argeș amendată cu 4.000 de lei pentru că a alertat 112, deși nu era în pericol. Ce le-a spus polițiștilor
O adolescentă de 17 ani a fost amendată cu 4.000 de lei pentru alertarea abuzivă a poliției, după ce a sunat la 112 să spună că cineva nu o lăsa să plece, deși, în realitate, nu se afla în pericol. Potrivit STS, jumătate din apeluri sunt abuzive.
O tânără din localitatea Bughea de Sus, județul Argeș, a sunat pe 19 august la 112 pentru a cere ajutorul poliției, spunând că o persoană nu o lasă să plece, după care a închis brusc.
Imediat, autoritățile au pus în mișcare un număr impresionant de forțe de ordine pentru ceea ce se presupunea a fi salvarea fetei, aflându-se însă ulterior că a fost doar o ”glumă” din partea adolescentei.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
”În ziua de 19 august a.c., în jurul orei 18:00, în urma unui apel prin SNUAU 112, inițiat de o femeie, prin care solicita intervenția poliției, au fost puse în mișcare resurse însemnate, fără ca solicitarea să fie una reală.
În ziua 19 august a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Câmpulung au fost alertați, în urma unui apel primit la 112, de la o femeie, inițial neidentificată, prin care solicita intervenția poliției, deoarece o persoană nu îi mai permite să plece. Imediat, apelul a fost întrerupt, iar telefonul a fost închis.
Deși persoana care a apelat la 112 nu a oferit date suplimentare privind identitatea ei, sau locația în care se află ori împrejurarea în care ar fi lipsită de libertate, în urma activităților desfășurate, a fost localizată zona de unde a fost inițiat apelul, respectiv localitatea Bughea de Sus, și au fost desfășurate o serie de activități prin care a fost identificată persoana care a inițiat apelul, o minoră de 17 ani, din Bughea de Sus.
Aceasta a recunoscut că a apelat 112, nefiind într-o stare iminentă de pericol, după care a inchis telefonul, nefiind victima vreunei infracțiuni”, a transmis IPJ Argeș.
Amendă dublă pentru recidivă
Pentru ”gluma” sa, adolescenta a fost amendată cu 4.000 de lei, precizează polițiștii argeșeni.
”În urma verificărilor efectuate, s-a luat măsura sancționării contravenționale a celei în cauză, cu amendă în valoare de 4.000 de lei, conform art. 32 din O.U.G. 34/2008, privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență”, arată IPJ Argeș.
Potrivit acestuia, ”cadrul legal, privind apelarea abuzivă sau alertarea falsă prin SNUAU, a devenit mai strict. Apelarea abuzivă a numărului unic pentru apeluri de urgență 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 113 ori la numărul 114 se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 2.000 de lei sau cu prestarea de la 100 de ore la 200 de ore în folosul comunității.
Totodată, alertarea falsă a agențiilor specializate de intervenție este sancționată cu amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei sau cu prestarea de la 200 de ore la 400 de ore în folosul comunității.
Pentru săvârșirea din nou a contravenției, în interval de un an, de la sancțiune, se aplică amenzi duble”.
Care sunt situațiile de urgență ce impun apelarea la 112
Apelarea abuzivă reprezintă apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără ca apelantul să justifice o stare care necesită acțiunea agențiilor specializate de intervenție, sau apelarea numărului 112 pentru a aduce injurii operatorilor.
În sensul legii, alertarea falsă este utilizarea intenționată a numărului 112 pentru determinarea alarmării sau intervenției agențiilor specializate de intervenție (structurile autorităților administrației publice, care au rolul de intervenție imediată pentru soluționarea urgențelor în domeniile ambulanței, serviciilor mobile de urgență, reanimare și descarcerare - S.M.U.R.D., poliției, jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste și voluntare pentru situații de urgență, inclusiv S.M.U.R.D., contra terorismului, precum și alte structuri) în mod nejustificat.
Exemple de situații de urgență: accidente de aviație/la metrou/feroviare/cu victime, persoane blocate/navale/montane/în peșteri, canioane/determinate de factori de mediu, avarii sau accidente industriale, explozii, incendii, arsuri termice/electrice/chimice, cutremure, fenomene hidrologice/meteo periculoase, fulgerați/trăsniți, persoane căzute în locuri publice, conflicte și agresiuni fizice, tâlhării, furturi, folosirea armamentului, persoane dispărute/găsite etc.
Nu reprezintă o urgență: accidentele rutiere fără victime(tamponări), aflarea datei și a orei, aglomerarea traficului, încărcarea cartelelor de telefoane mobilă, inundație în apartament sau subsolul blocului, pierderea sau găsirea de obiecte personale, solicitarea de informații despre numărul de telefon, emitere cărții de identitate, pașaportului, cazierului, despre trafic sau programul instituțiilor publice etc.
Potrivit Serviciului de Telecomunicații Speciale, operatorii au răspuns în 2021 la peste 10 milioane de apeluri în 365 de zile, cu 102.000 mai milte față de anul precedent, însă aproape 50% dintre apeluri nu au fost urgențe.