Acvacultura românească se zbate ca peștele pe uscat. Decizia autorităților care împiedică fermierii să ia fonduri europene
Degeaba sunt disponibile sute de milioane de euro de la Bruxelles pentru investiții în amenajările piscicole, dacă cei care fac afaceri cu pește în apele statului nu au contracte cu autoritățile.
Duminică, la emisiunea „România, te iubesc”, aflați că din 65.000 de hectare de luciu de apă, gestionate de responsabili, mai bine de jumătate nu sunt acordate prin contracte ferme. Este cadrul propice pentru diverse aranjamente, iar deținătorii unor astfel de înțelegeri nu pot lua fonduri europene și nu își pot dezolta fermele piscicole.
Marian Avram conduce în prezent Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. E medic veterinar, fost director al ANSVSA Tulcea, dar din CV aflăm că a mai fost și secretar de stat și președintele ANSVSA București. Teoretic, un responsabil care știe problemele cu pescuitul și piscicultura din zona Deltei, a Dunării dar și de la Marea Neagră.
Marian Avram, președinte Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură: ”Eu am preluat aceasta activitate anul trecut, în martie, imediat o hotărâre judecătorească a blocat concesiunile”.
Unul dintre protestatarii de la Ministerul Agriculturii administrează o salbă de lacuri în județul Mureș.
Radu Apăfăian, antreprenor: ”Nu avem contract de concesiune, nu e intabulată ferma. La noi situația stă în felul următor, nu putem accesa fonduri europene din cauză că statul nu ne consemnează concesiunile, nu ne fac de fapt actele de concesiune. Voi sunteți acolo fără contract. Avem un contract, dar fără titlu. Exploatare fără. Nu e un contract pentru care plătim, dar nu putem accesa fondul. Dacă nu-i de concesiune, nu știu și așteptăm să vedem. Nu de asta zic noi, plătitorii, de vrem să plătim o redevență în baza unui contract fără titlu”.
Practic, cei de la ANPA, prin intermediul unor astfel de înțelegeri, îi au la mână pe toți cei cu contracte fără titlu.
”Impune o procedură foarte anevoioasă”
Gheorghe Ștefan, directorul POPAM: ”Cert este că pe noi ne afectează, ca autoritate de management, foarte mulți mulți fermieri care au activele în proprietate, ei exploatează ferma, dar nu pot utiliza fondul european de pescuit că nu au contract de concesiune. Noi nu putem aloca fonduri europene decât celor care vin cu dovada unui contract de exploatare pe cel puțin 8 ani. Din 232 milioane de euro cât e valoarea viitorului program, 110 milioane i-am alocat sectorului de acvacultură”.
Radu Apăfăian, antreprenor în acvacultură: ”Dar nu putem accesa fonduri, nu putem face mare lucru”.
Marian Avram, președinte Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură: ”În 2019 avem un nou cod administrativ, care impune o procedură foarte anevoioasă, avem procedura nouă pentru 7.400 de hectare”.
Acvacultura se zbate și în apă și pe uscat, între ministerele Agriculturii și Mediului, iar deținătorii de crescătorii sunt pasați între structuri diferite, cu dublu rol. Adică o agenție, ANPA, de la primul minister și Direcția Apelor Române, de la al doilea minister.
Nu se acordă subvenții, apar sporadic scheme de sprijin, dar, ca la orice treabă românească, apar mereu oportuniști, cu relații la responsabilii de la stat. Conform situației din teren, de-a lungul timpului, diverși antreprenori au cumpărat, la marea privatizare, activele fostelor amenajări piscicole.
Adică diguri, terenuri și alte imobile destinate acttivităților din acvacultură, dar luciul de apă și suprafețele de sub lacuri sunt proprietatea statului, fiind gestionate de ANPA pentru lacuri naturale, sau de cei din administrațiile bazinale ale Apelor Române, pentru amenajările artificiale.
Etichete: acvacultura, fonduri europene, lipsa,
Dată publicare:
