După 40 de ani de la ultima analiză a solurilor din România, Ministerul Mediului vine cu o nouă clasificare. Pe baza rezultatelor, statul va putea organiza planul de cultură la nivelul țării.

Cu alte cuvinte se va planta doar în funcție de tipul de sol pentru a avea randament. Deja unele plante, cum ar fi kiwi, s-au adaptat atât de bine încât cercetatorii au realizat soiuri românești.

Deși kiwi este un fruct exotic, care crește mai ales în țările mediteraneene, planta s-a adaptat de minune și la noi. Acest lucru este posibil pentru că, în ultimii 30 de ani, s-au modificat și clima și solul. În țară au început să apară tot mai multe plantații, iar cercetătorii au reușit chiar să creeze trei soiuri românești de kiwi.

Acesta este unul din soiurile românești pe care o să le omologăm. Se distinge prin formă, culoarea pulpei, gust, aromă și capacitatea de păstrare. Rezistă foarte mult în camerele cu atmosferă controlată. Adică dacă fermierii îl cultivă, îl recoltează și păstrează în spații special amenajate, îl pot ține chiar un an de zile”, a spus un cercetător USAMV București.

Și alte plante cum ar fi curmalele, cartoful dulce ori sparanghelul fac față condițiilor de la noi, însă nu pot fi cultivate în orice tip de sol.

Ca să îi ajute pe fermieri, Ministerul Mediului a reușit să facă o nouă hartă a solului la care au lucrat peste 80 de oameni, angajați ai Institutului Național de Cercetare. Aceștia au mers pe teren, timp de 15 ani, în peste 8 mii de zone de unde au extras probe.

De exemplu, în harta veche, pe un sol acid puteam pune brad. În noua clasificare, pentru că avem conținut în săruri mult mai detaliat, nu mai punem brad, punem doar în vârf, putem pune alte specii iubitoare de săruri, cum ar fi fagul. Deci acum știm mult mai precis ce să plantăm, unde să plantăm, în funcție de proprietățile solului”, a explicat un cercetător.

De altfel, pe baza acestor rezultate și statul își va putea adapta planul de culturi.

Având în vedere că avem nevoie urgentă cu privire la implementarea unor măsuri în planul național de redresare și reziliență, această hartă, de exemplu, va ajuta la efectuarea unor modelări fizico-geografice care să ne permită alegerea unor specii mai bine adaptate la schimbările climatice”, a declarat un profesor universitar.

Din paăcate avem zone unde solul s-a degradat, cum ar fi Podisul Moldovei.