Surse: Amendament la OUG 52 de limitare a cheltuielilor instituțiilor publice. Cum se încearcă „salvarea Culturii”

62582739
Shutterstock

Ministerul Culturii depune un amendament la OUG 52 pentru limitarea cheltuielilor instituțiilor publice, cu scopul de a salva instituțiile de cultură din România, care ar fi intrat în colaps dacă li s-ar fi aplicat toate limitările din lege.

Ministerul Culturii va depune un amendament la ”Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare”.

Ministerul Culturii încearcă astfel să salveze de la colaps instituțiile de cultură din subordine, în condițiile în care aplicarea fără discernământ a tuturor prevederilor OUG 52 și la nivelul teatrelor sau muzeelor ar fi generat situații extrem de grave.

Angajații ar fi urmat să fie obligați la concedii fără plată, fără a mai pune la socoteală situații absurde, precum cea în care instituțiile de cultură din România nu ar mai fi avut voie, prin lege, să mai cumpere cărți, de exemplu.

Astfel, Articolul XVII din OUG 52/2025 care limitează cheltuielile instituțiilor publice începând cu anul 2025 — în special la categoria „Bunuri și servicii”, prevede, pe scurt, următoarele: se plafonează cheltuielile lunare la o medie de 2024 + 10%; nu se pot face angajamente legale (adică noi contracte) peste limitele stabilite; doar în cazuri excepționale Guvernul poate aproba depășirea.

Derogările cerute se aplică doar instituțiilor de cultură

Ministerul Culturii vine aici cu un amendament: ”Permite instituțiilor publice de cultură să facă angajamente legale și plăți pentru activități culturale chiar și în contextul restricțiilor bugetare, pentru a-și îndeplini obligațiile din contractele de management și misiunea lor”.

Potrivit completării, ”Activitățile exceptate sunt, printre altele: Organizarea și prezentarea de spectacole și concerte; Expoziții, achiziții de artă, tipărituri, publicații; Cercetare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural; Restaurări, intervenții asupra monumentelor istorice; Participarea la târguri internaționale, programe și proiecte culturale; Utilizarea fondurilor provenite din donații și sponsorizări”.

Conform Ministerului Culturii, ”Aceste derogări nu se aplică altor sectoare, ci doar celor culturale; Se exclud de la restricții cheltuielile pentru formarea profesională a personalului cultural (prin Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală); Se pot continua programele de formare și perfecționare profesională fără limitările impuse altor instituții”.

Pe scurt, aceste amendamente urmăresc să protejeze instituțiile culturale (muzee, teatre, biblioteci, institute de cercetare culturală etc.) de efectele limitărilor impuse de ordonanță.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Bucureștiul devine un punct important pe scena artei contemporane europene, cu sute de lucrări expuse la RAD Art Fair

Bucureștiul își consolidează poziția pe scena artei contemporane europene. Colecționarii urmăresc cu interes fenomenul, iar publicul larg începe să îl descopere.

Leonard Slatkin, dirijor laureat Grammy, la pupitrul Filarmonicii „George Enescu” pe 23 și 24 aprilie

Filarmonica George Enescu invită publicul la două concerte simfonice de excepție pe 23 și 24 aprilie, susținute de Orchestra Filarmonicii George Enescu sub bagheta dirijorului Leonard Slatkin, laureat a șase premii Grammy și nominalizat de 35 de ori. 

Cristian Mandeal revine la pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu după 17 ani, în concertele din 16 și 17 aprilie

PARTENERIAT. Director artistic al Filarmonicii între anii 1991–2009, dirijorul Cristian Mandeal revine la pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu după 17 ani, în concertele simfonice sold-out din 16 și 17 aprilie. 

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.