Regiunea din Italia unde se vorbește o limbă greacă antică. ”Mai suntem câteva sute. Eu sunt cel mai tânăr și am 71 de ani”

62571207
Shutterstock

În sudul Italiei, una dintre cele mai vechi limbi ale Europei este pe cale să dispară. Grecanico, o formă de greacă veche încă vorbită în Calabria, a supraviețuit imperiilor și secolelor de neglijență.  

Într-un mic colț din sudul Italiei, între munții Calabriei și Marea Ionică, o limbă străveche încă dăinuie. Localnicii o numesc Grecanico sau Griko în regiunea vecină Puglia, se arată într-un reportaj realizat de France 24.

Este o formă rară de greacă, care a supraviețuit timp de secole, transmisă în sate unde zidurile încă răsună de sunetele sale. Astăzi, mai există doar câteva sute de vorbitori – iar cursa pentru a o menține în viață a început.

Dar timpul se scurge. „Au mai rămas doar câteva sute dintre noi. Sunt unul dintre cei mai tineri și am 71 de ani”, spune Tito Squillaci, unul dintre liderii luptei pentru menținerea în viață a limbii grecanice.

Pe măsură ce trece fiecare generație, trece și o parte din această moștenire culturală unică.

Supraviețuind imperiilor

Modul în care greaca a prins rădăcini în sudul Italiei rămâne o chestiune în dezbatere. Unii istorici o urmăresc până în coloniile Magna Graecia, fondate în secolul al VIII-lea î.Hr., când coloniștii din zona Mării Egee au înființat orașe pe țărmurile italiene. Alții susțin că limba a ajuns mai târziu, consolidată sub stăpânirea bizantină în Evul Mediu.

Ceea ce este sigur este că grecanica a supraviețuit imperiilor, invaziilor, dictaturilor și a îndurat secole de neglijență.

Mai mult decât simple cuvinte

Pentru mulți din Calabria, grecanica reprezintă mai mult decât o simplă limbă. Trăiește în cântece tradiționale, povestiri orale și memoria culturală a comunităților care s-au considerat mult timp distincte în Italia.

Astăzi, eforturile de a o reînvia includ o școală de o săptămână ținută în august, unde vorbitori de grecanica, tineri, bătrâni și aspiranți, se reunesc pentru a menține limba vie.

Articol recomandat de sport.ro
Transformare spectaculoasă pentru Paige Spiranac: ”Arăți incredibil”
Transformare spectaculoasă pentru Paige Spiranac: ”Arăți incredibil”
Citește și...
Cristian Mandeal revine la pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu după 17 ani, în concertele din 16 și 17 aprilie

PARTENERIAT. Director artistic al Filarmonicii între anii 1991–2009, dirijorul Cristian Mandeal revine la pupitrul Orchestrei Filarmonicii George Enescu după 17 ani, în concertele simfonice sold-out din 16 și 17 aprilie. 

Procesul furtului Coifului de la Coțofenești a început la Assen. Ce a vrut să cumpere unul dintre suspecți

Un suspect în cazul furtului Coifului de la Coțofenești din Muzeul Drents a declarat, marți, la începutul procesului de la Assen, că a ajutat doar la procurarea unei mașini și a unor obiecte, fără să știe că vor fi folosite la furt.

CTP: Urmuz se întoarce în Ormuz. ”Alți viezuri mai cultivă Ismaïl în o pepinieră situată în fundul unei gropi din Dobrogea”

CTP compară situația din Strâmtoarea Ormuz cu o narațiune a scriitorului român Urmuz, avangardistul cunoscut pentru literatura sa absurdă. Întâmplător sau nu, originea numelui Urmuz se află chiar în insula Ormuz, din strâmtoarea omonimă.

Recomandări
Ilie Bolojan, la Știrile ProTV: Baronii locali ai PSD au avut o nemulțumire. Măsurile de disciplină au deranjat

Premierul României, Ilie Bolojan, s-a aflat față în față cu Andreea Esca, în studioul Știrilor ProTV. Prim-ministrul a explicat că PSD a declanșat criza politică pentru că reformele luate de Guvern au tăiat accesul ”baronilor locali” la banii publici.

„Ne împușcăm singuri”. În plină criză mondială, România este în mijlocul propriei crize politice. Costurile retragerii PSD

„Noi ne împușcăm singuri". O spune președintele Consiliului Fiscal, cu privire la consecințele actualei crizei politice în economie. 

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit în România. Cât costă să le vezi la Muzeul Național de Istorie

Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice din aur, furate în Țările de Jos, s-au întors acasă. Piesele de tezaur au fost transportate în condiții de securitate sporite până la Muzeul Național de Istorie, unde publicul le va putea admira de mâine până pe 3 mai.