Salvarea in caz de dezastru. Ce reprezinta abtibildul cu triunghi rosu care este pus pe ferestrele cladirilor din Japonia

In timp ce la ei normativele din constructii sunt periodic corectate si imbunatatite, pentru a preintampina dezastre, la noi autoritatile se fac ca nu vad ori de cate ori legislatia este incalcata.

Cat de mult te poate ajuta o trapa in balconul de la bloc, ce obligatii ai atunci cand ridici o cladire, indiferent cat de mic este terenul de sub ea, si mai ales cum folosesti scolile si gradinitele in cazul unui dezastru? Sunt intrebari la care japonezii au gasit raspunsuri prin solutii inteligente, care salveaza vieti.

Daca undele avariaza cladirile, niponii mai au o sansa, iar in momentele de cosmar de dupa o tragedie mare, stiu ca se pot baza inclusiv pe ajutorul copiilor.

Citește și

Cum decurge o simulare de cutremur in Japonia fata de Romania. Elevii, invatati inca de mici sa faca resuscitare

Japonezii au stabilit inca din anii '30 ca modul in care construiesc este prioritate nationala. Indiferent in ce oras nipon te gasesti, se observa lejer atentia cu care aceasta natiune si-a perfectat, in timp, modul de a ridica imobile trainice. Pare ca este o obsesie nationala sa ai extramasuri de siguranta, in cladiri care oricum au fost gandite sa reziste la intensitati seismice mari. Normativele japoneze in constructii au precizari clare in tot ce tine de evacuare si protectia vietii, chiar si in conditiile in care structurile sunt bine concepute.

Nu vorbim despre cladiri vechi, ci de imobile ridicate in ultimul deceniu. Fiecare locatar stie cum sa actioneze atunci cand are loc un cutremur mare si ii este simplu, pentru ca la fiecare etaj exista anumite ferestre, marcate cu un abtibild, cu triunghi rosu.

Aceste ferestre sunt cai de evacuare atunci cand cladirea are avarii structurale mari si nu mai este posibil accesul de la baza imobilului.

Acest hotel are la toate ferestrele astfel de scari verticale, desi constructia are si o scara exterioara mare si lift interior. De altfel, asa au fost amenajate in ultimul timp mai toate imobilele japoneze. Cu lift interior dar scarile pe exterior, pe modelul motelurilor unde toate usile de la locuinte dau intr-un hol lung, cu avacuare rapida.

Romania, prin comparatie, nu are cai de acces sau planuri de evacuare rapida pentru niciuna din cladirile cu bulina, desi unele dintre ele au la parter sali de spectacole, magazine si sedii ale unor institutii publice. La multe blocuri romanesti din anii '60, scarile interioare sunt amenajate in spirala, in jurul liftului, sau imediat langa el, fiind considerate extrem de periculoase la cutremur.

Japonezii sustin insa ca scarile blocurilor lor sunt zone sigure, nu se prabusesc si nu au avarii majore la seisme de amploare, lucru dovedit odata la cativa ani, cu ocazia unor zguduituri serioase. Mai fac si japonezii derogari in in privinta scarii exterioare, dar doar in anumite conditii.

Pompierii din Tokyo sustin ca la majoritatea cutremurelor mari, trepidatiile distructive sunt urmate de incendii. E o atentie sporita in privinta surselor de foc. Imobilele au conductele de gaze in afara structurii, putand fi usor inchise, sau reparate. Iar in zona caselor vechi de lemn, cablurile stradale de electricitate sunt bine camasuite, sa nu se rupa si sa cada pe structurile ignifuge.

Si e lege in constructii sa nu ridici imobile liptie unul de celalalt. Pentru ca focul sa nu se raspandeasca de la un bloc la altul, dar mai ales pentru ca structurile sa se miste independent, la cutremur. Profesorul Kabeyasawa, de la Centrul pentru Risc Seismic din Tokyo explica: "Exista normativ, trebuie sa lasi si intr-oi parte si in alta o jumatate de metru."

Profesorul Kabeyasawa a fost si in Turcia, in 1999, in Nepal acum 12 ani, dar si anul trecut in Italia, si afirma ca structurile alipite prezinta risc sporit la cutremur.

Fortele care misca imobilele se multiplica asupra structurii de la coltul strazii. Cercetatorul Kabeyasawa sustine ca tragedia blocurilor prabusite din Turcia s-ar putea repeta oricand si la noi in tara, pentru ca avem multe zone cu cladiri vechi si noi, lipite "la calcan", cum se mai spune in termeni tehnici.

Se stie ca undele cu vibratie inalta ataca cladiri mici, in timp ce undele cu vibratie joasa le ataca pe cele inalte. Fiecare structura are propria miscare, si cand sunt lipite, colapsul poate interveni mai usor la imobilul mai batran. Cu alte cuvinte, o casa interbelica din Bucuresti are toate sansele sa nu pice la cutremur mare, daca a fost cladita rezistent, dar se poate prabusi daca de ea a fost alipita o structura noua, care se va balansa in mod diferit, la seism.

Normativele romanesti in constructii prevad modele de calcul in proiectare doar pentru fiecare cladire in parte, nu pentru modul cum "lucreaza" la cutremur ambele structuri. Japonezii sustin ca au si ei cladiri vechi, alipite, pe care vor sa le consolideze dupa o inventie brevetata in Statele Unite.

Modelul japonez prevede si multe constructii tip piramida, pe care le-am gasit si in Chile, in 2010. Astfel de imobile sunt construite in trepte, dupa ce autoritatile au aplicat notiuni elementare de fizica: centrul de greutate coborat face imobilele mai sigure, iar dezvoltatorii pot obtine turnuri mai inalte si mai solide. Cladirile piramidale nu sunt decat acolo unde solul impune o structura cu baza marita, atunci cand fundatiile mari nu asigura suficienta rezistenta. In plus, toate structurile inalte au fost proiectate inca din anii '60 sa "se balanseze" odata cu miscarile pamintului, avind fundatii flexibile.

Primele standarde de rezistenta seismica in constructii au fost adoptate in Japonia in 1923, cu circa 40 de ani inainte de primele masuri similare, adoptate in Romania. Insa din 1981, dupa un cutremur devastator in prefectura Myiagy, au prevazut clar in normative ca "pana la 6 pe Richter structurile pot sa permita crapaturi la elementele de rezistenta, insa cladirea nu trebuie sa cada, la intensitati peste 6."

Normativul privind trapele din balcoane a fost introdus in 2011 si tot atunci a fost introdusa obligativitatea monitorizarii permanente a solului, in zone cu teren nisipos si multe imobile vechi. Este o obligatie a autoritatilor locale, sa tina sub observatie continua perimetrele cu potential de deplasare, la seism. Un roman dintr-un astfel de cartier din Tokyo are amplasate in fata locuintei o serie de senzori.

Blocurile stau drepte in Japonia, desi sunt periodic atinse de unde distructive. Cele mai multe constructii japoneze noi sunt fie pe structura metalica, fie din panouri prefabricate de beton. 

Japonezii au ajuns la performanta de a ridica blocuri cu cate 3 etaje pe structuri din lemn, imbinate ingenios. Iar angajarea muncitorilor se face exigent pe santierele japoneze, unde nu exista salariati necalificati sau platiti "la negru", pentru ca toti fac o specializare inainte sa lucreze la vreun proiect.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu