Muzeul Național Alba Iulia a anunțat marți una dintre cele mai mari descoperiri arheologice ale vremurilor noastre, după dezgroparea și identificarea porții principale a Castrului roman Apulum, la 40 de ani după descoperirea porții de sud.
„A FOST DESCOPERITĂ POARTA PRINCIPALĂ A CASTRULUI DE LA APULUM – PORTA PRAETORIA. După 40 de ani de la identificarea porții de sud, o nouă poartă a fost descoperită pe latura de est, în cadrul cercetării arheologice sistematice de pe bastionul Capistrano” – se arată într-o postare entuziasmantă de marți a Muzeului Național al Unirii, pe pagina sa de Facebook.
Descoperirea este una cât se poate de spectaculoasă, întrucât se referă la unul dintre obiectivele istorice emblematice ale României, Castrul Apulum.
Originea romană a porții medievale era deja menționată de călători străini din secolul al XVII-lea
„Prin Porta praetoria se ajungea, pe Via praetoria, la clădirea comandamentului (principia) castrului legiunii a XIII-a Gemina. Platforma masivă a fundației unuia dintre turnuri, descoperită la 4 m adâncime, ne oferă informații importante despre dimensiunile și planimetria porții romane. Cunoscând arhitectura Porții principalis dextra (descoperită în1986, restaurată și reconstituită parțial), putem reface imaginea acestei intrări monumentale cu două turnuri rectangulare impunătoare, un zid median și două arcade de acces, construită în tehnica opus quadratum, din blocuri mari de calcar fasonate. Cercetările noastre au confirmat că fundațiile porții romane au fost reutilizate și integrate în structura Porții medievale Sfântul Gheorghe.
Această suprapunere este cu atât mai spectaculoasă cu cât originea romană a porții medievale era deja menționată în relatările călătorilor străini din secolul al XVII-lea. Cronicarul Wolfgang Bethlen descria astfel cetatea: „...are două porți gemene, una spre răsărit, îndreptată spre Mureș și Ampoi, numită Poarta Sfântul Gheorghe, întărită cu o barbacană. Deasupra acestei porți se afla imaginea lui Romulus și Remus alăptați de lupoaică, probabil o relicvă romană.” Astăzi, putem verifica în teren legătura dintre poarta romană și cea medievală - două construcții monumentale din epoci diferite, ridicate în același punct strategic”, se mai arată în postarea muzeului.
Cercetarea arheologică sistematică este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, cu sprijinul Consiliul Județean Alba, fiind coordonată de dr. Anca Timofan. Documentarea fotogrammetrică este realizată de Teodor Muntean, iar topografia arheologică de ing. Cosmin Vesa. Echipa de săpătură este alcătuită din: Iosif Năcreală, Gheorghe Pâclișan, Cosmin Tomotaș, Ciprian Florea și Lucrețiu Florea, alături de studenții Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia: Alexandru Pîțan, Alexandru Ignea, Iustin Giurgiu, Sergiu Anghel și Alexandru Petrașcu. Terenul pe care se desfășoară cercetarea se află în concesiunea S.C. Matias Group SRL, mai arată muzeul din Alba Iulia.
