Cum se răspândesc știrile false privind războiul dintre Israel și Hamas în mediul online. Platforma X, într-o lumină proastă

Cazul în care imagini de pe platoul de filmare al unei pelicule palestiniene au fost folosite pentru a răspândi dezinformare în mediul online este de departe de a fi singular, potrivit The Guardian.

Cum se dă „share” la dezinformare pe X (Twitter)

În clip este surprins un tânăr îmbrăcat într-un tricou negru care, aparent, zace într-o baltă de sânge, pe jos. Deasupra lui se află o cameră de filmat, cu un bărbat care dă indicații lângă el. În jurul lui sunt adunați doi bărbați cu kippah (tichie purtată mai ales de bărbații evrei) și bărbați îmbrăcați în uniforme militare verzi similare cu uniformele Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF).

Clipul a fost vizionat de aproximativ două milioane de ori pe X, cunoscută anterior sub numele de Twitter. Acesta a fost distribuit de un utilizator verificat cu legenda: „Video care arată că Israelul încearcă să creeze imagini false cu morți”.

De fapt, clipul este un segment dintr-o filmare din culisele unui scurtmetraj palestinian, Empty Place, care se concentrează pe vidul lăsat de palestinienii care au fugit din cauza ocupației israeliene. Se pare că filmul a apărut pe TikTok înainte de a ajunge pe X, dar, în timp ce postarea originală de pe TikTok pare să nu mai fie disponibilă, pe X a continuat să circule și să câștige teren.

Utilizatorul din spatele postării de pe rețeaua X, care a atras două milioane de vizualizări, a recunoscut ulterior că este posibil ca videoclipul să fi fost folosit în afara contextului.

Cazul nu este singular

Nu este nici pe departe un caz singular. De când Hamas a lansat un atac asupra Israelului, sâmbătă dimineața, X a fost inundat de știri false și dezinformare, care au sporit tensiunile în întreaga lume.

Un alt videoclip, care provine de pe TikTok, dar care acum nu mai este disponibil acolo, a adunat 2 milioane de vizualizări pe X, pretinzând că arată generali israelieni de rang înalt capturați de luptătorii Hamas. În realitate, videoclipul a fost publicat inițial săptămâna trecută de canalul oficial de YouTube al serviciului de securitate de stat din Azerbaidjan și prezintă foști lideri arestați ai guvernului separatist din Nagorno-Karabah.

Un document falsificat care sugera că Joe Biden a acordat asistență de 8 miliarde de dolari Israelului a apărut săptămâna trecută pe X și a fost vizualizat de 400.000 de ori. Memorandumul falsificat era o versiune editată a memorandumului din iulie al președintelui american, în care acesta anunța un ajutor de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina. Nu există un astfel de document pe site-ul Casei Albe sau pe rețelele de socializare. Casa Albă a confirmat pentru NBC că documentul este fals, scrie The Guardian.

Rusia este de mult timp vinovată de răspândirea știrilor false și pare să fi profitat de conflictul israeliano-palestinian. Luni, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris pe Twitter: „Ei bine, prieteni de la NATO, chiar v-ați prins, nu-i așa? Armele predate regimului nazist din Ucraina sunt acum folosite în mod activ împotriva Israelului”.

Un alt videoclip, care aparent arată Hamas mulțumind Ucrainei pentru vânzarea de arme pe care intenționează să le folosească împotriva Israelului, a fost postat de un cont X legat de grupul de mercenari ruși Wagner. De atunci, a fost vizualizat de peste 300.000 de ori și amplificat de conturi de extremă dreapta din SUA.

În februarie, inspectorul general al Pentagonului a raportat că până în prezent nu există dovezi că armele și ajutorul acordat Ucrainei ar fi fost deturnate către terți, în timp ce serviciile de informații ucrainene au acuzat săptămâna aceasta Rusia că a plasat arme occidentale „trofeu” confiscate de pe câmpurile de luptă din Ucraina la Hamas pentru a submina sprijinul acordat Kievului.

Eliot Higgins, fondatorul publicației de investigații Bellingcat, a semnalat, de asemenea, o înregistrare video falsă care pretindea că provine de la BBC și care prezintă o investigație Bellingcat care arată că Ucraina a făcut contrabandă cu arme către Hamas. El a spus că a fost promovată de utilizatorii ruși de pe rețelele de socializare, dar a adăugat că nu este clar dacă este vorba de o campanie de dezinformare a guvernului rus sau de un efort popular.

Elon Musk se confruntă cu acuzații grave

În centrul preocupărilor tot mai mari legate de știrile false legate de conflictul dintre Israel și Hamas se află Elon Musk, proprietarul X și un autoproclamat „absolutist al libertății de exprimare”, care s-a confruntat cu acuzații grave de diseminare a teoriilor conspirației și antisemitism pe platformă, acuzații pe care le neagă.

De la preluarea și schimbarea de marcă a Twitter în 2022, Musk a dizolvat Consiliul de încredere și siguranță al platformei, care era responsabil pentru abordarea moderării conținutului la nivel global și a discursului instigator la ură și hărțuire. Compania a declarat că are planuri de reorganizare a acestei echipe, dar acestea rămân neclare.

În ultimul an, Musk a concediat doi șefi de încredere și siguranță de la X și este implicat într-o dispută juridică cu co-liderul său de dezorganizare a amenințărilor la X, ale cărui responsabilități includeau consilierea conducerii cu privire la „viziunea și strategia pentru moderarea conținutului”.

X a introdus Community Notes, un program de moderare de tip crowdsourcing care, în mare măsură, pune în sarcina utilizatorilor să corecteze faptele, în locul moderatorilor de conținut angajați.

În ultimele săptămâni, Musk a fost criticat din cauza răspândirii de conținut antisemit pe platformă. Deși a declarat într-o postare că este „pro libertatea de exprimare, dar împotriva antisemitismului de orice fel”, directorul Ligii Anti-Defăimare, Jonathan Greenblatt, l-a acuzat că a „amplificat” mesajele neonaziștilor. Liga a declarat că postările antisemite de pe X au crescut brusc după ce Musk a cumpărat site-ul, ceea ce l-a determinat pe acesta să amenințe că îl va da în judecată.

De asemenea, el s-a implicat sau a postat conținuturi care îl vizează pe omul de afaceri și filantropul american de origine maghiară George Soros, care a fost o țintă obișnuită pentru adepții teoriei conspirației.

Marți, Comisia Europeană i-a trimis o scrisoare lui Musk în care îl avertizează cu privire la presupusele dezinformări pe X despre atacul Hamas asupra Israelului, inclusiv știri false și „imagini vechi reproduse”. Se înțelege că X cooperează cu solicitarea UE de a furniza informații, dar va mai trece ceva timp până când Bruxelles-ul va lua alte măsuri.

Pat de Brún, director adjunct la Amnesty Tech, a declarat: „Companiile de platforme de social media, precum Meta și X, au responsabilități clare în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, cum ar fi principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, iar aceste responsabilități sunt sporite în perioade de criză și conflict. Firmele de social media sunt responsabile pentru identificarea și reacția eficientă la riscuri și pentru luarea de măsuri eficiente pentru a limita răspândirea conținutului dăunător - a cărui amplificare poate duce la abuzuri în domeniul drepturilor omului. Cu toate acestea, de prea multe ori, marile companii de tehnologie nu au reușit să se implice în fața unor astfel de situații de urgență, permițând astfel proliferarea urii și a dezinformării”.

Reacția platformei X după ce a fost acuzată că răspândește știri false în legătură cu războiul dintre Hamas și Israel

Reţeaua de socializare X (fostul Twitter) a anunţat că a „şters sau raportat zeci de mii de mesaje” legate de atacul Hamas asupra Israelului, ca răspuns la ameninţarea UE cu sancţiuni pentru răspândirea de informaţii false.

„De la atacul terorist asupra Israelului, am luat măsuri pentru a elimina sau raporta zeci de mii de mesaje”, a declarat Linda Yaccarino, directorul general al X, într-o scrisoare adresată comisarului european Thierry Breton, publicată pe contul său, scrie AFP, citată de News.ro.

„Nu există loc pe X pentru organizaţii teroriste sau grupuri extremiste violente şi continuăm să ştergem astfel de conturi în timp real”, s-a apărat reţeaua, adăugând că a înfiinţat „un grup de lucru pentru a gestiona situaţia”.

Reţeaua a rezumat regulile sale, subliniind că interzice conturile care pledează pentru acţiuni violente şi, în general, toate mesajele care „doresc să facă rău unei alte persoane”, cu reguli speciale pentru liderii politici şi funcţionarii guvernamentali.

„Până în prezent, am răspuns la peste 80 de cereri de ştergere a conturilor din partea autorităţilor judiciare din Europa”, a precizat reţeaua.

Marţi, Comisia Europeană a ameninţat X cu sancţiuni, somându-l pe patronul său, Elon Musk, să dea socoteală în termen de 24 de ore pentru difuzarea de informaţii false şi imagini violente legate de conflictul din Israel.

„În urma atacurilor teroriste comise de Hamas împotriva Israelului, avem indicii că platforma dumneavoastră este folosită pentru a difuza conţinuturi ilegale şi dezinformare în UE”, i-a scris comisarul european pentru afaceri digitale, Thierry Breton, lui Elon Musk.

„Politica noastră este ca totul să fie deschis şi transparent, o abordare pe care ştiu că UE o susţine”, i-a răspuns miliardarul lui Thierry Breton direct pe X, câteva ore mai târziu.