De ce ajustarea fiscală nu mai poate fi amânată. Economist: „Traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit”
Valentin Tătaru, economist-șef al ING România avertizează că România se confruntă cu o problemă veche, amplificată în ultimii ani: un dezechilibru structural între cheltuielile statului și veniturile încasate.
„Problema de fond este structurală: ani la rând am avut un stat minimalist pe partea de impozite și generos pe partea de cheltuieli. Colectarea este foarte importantă și trebuie rezolvată, dar soluția structurală trebuie să aibă în vedere disciplina fiscală pe termen lung. (…) Principiul rămâne simplu: traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit. Ajustarea responsabilă este singura cale pentru a recâștiga stabilitatea și încrederea”, arată Valentin Tătaru.
Amânarea corecțiilor fiscale poate părea o soluție comodă pe termen scurt, însă costurile reale apar ulterior, explică Valentin Tătaru, economist-șef al ING România, pentru Știrile ProTV.
Potrivit acestuia, în economie nu există soluții simple sau decizii fără consecințe. Fiecare alegere de politică publică presupune un compromis între beneficii imediate și costuri viitoare. În cazul României, evitarea ajustărilor necesare riscă să ducă la creșterea dobânzilor de finanțare și chiar la deteriorarea ratingului de țară, ceea ce ar face împrumuturile statului mai scumpe.
Datoria publică, o problemă veche pentru România
Anii 2023–2024 nu au reprezentat începutul problemei, ci doar momentul în care dezechilibrele acumulate în timp au devenit vizibile. Creșterea datoriei publice nu s-a produs brusc, ci printr-o succesiune de decizii care au permis cheltuieli mai mari decât veniturile, trend accelerat în ultimii ani. La un moment dat, avertizează economistul, finanțarea devine mai dificilă, iar ajustarea nu mai poate fi evitată.
În ceea ce privește comparațiile regionale, Valentin Tătaru subliniază că acestea trebuie făcute cu prudență. Intrarea în zona euro nu este un indicator universal al dezvoltării economice sau al nivelului de trai. Exemple precum Polonia sau Cehia arată că există economii solide și în afara zonei euro, fiecare stat având propriul parcurs și propriile constrângeri.
Inflația nu poate fi redusă cu măsuri radicale
Nici tema inflației nu poate fi tratată simplist. România nu a fost constant „campioana” inflației în Uniunea Europeană, iar în perioada de vârf a scumpirilor globale din 2022–2023, alte state din regiune au înregistrat creșteri de prețuri chiar mai mari.
Politica monetară, explică economistul, nu poate fi una extremă. Deși dobânzile foarte ridicate ar fi putut tempera inflația mai rapid, acestea ar fi afectat grav investițiile, creditarea și finanțele publice. De aceea, deciziile BNR se bazează pe analize de tip cost–beneficiu, nu pe soluții radicale.
România, o țară cu venituri reduse și cheltuieli mari
Colectarea veniturilor la buget rămâne o problemă majoră, însă chiar și o îmbunătățire semnificativă nu ar elimina complet decalajul față de media europeană. Miza reală este una structurală: România a avut, timp de ani de zile, un stat cu impozite relativ reduse și cheltuieli generoase. În acest context, disciplina fiscală pe termen lung devine esențială.
„Problema de fond este structurală: ani la rând am avut un stat minimalist pe partea de impozite și generos pe partea de cheltuieli. Colectarea este foarte importantă și trebuie rezolvată, dar soluția structurală trebuie să aibă în vedere disciplina fiscală pe termen lung. În același timp, este important să nu pierdem din vedere că o economie sănătoasă se bazează pe inițiativa privată și pe reguli clare, nu pe extinderea continuă a statului”, arată economistul.
În același timp, avertizează Valentin Tătaru, o economie sănătoasă nu poate funcționa fără inițiativă privată, reguli clare și predictibilitate. Extinderea continuă a rolului statului și promisiunile tot mai mari de redistribuire cresc presiunea asupra economiei și pot descuraja investițiile.
În acest context, după cum arată analiza economistului, mai important decât identificarea vinovaților este găsirea soluțiilor. Iar principiul de bază rămâne valabil: traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit. Ajustarea responsabilă este singura cale prin care România poate recâștiga stabilitatea economică și încrederea investitorilor.
Etichete: deficit bugetar, economie, inflație, taxe si impozite, venituri,
