De ce ajustarea fiscală nu mai poate fi amânată. Economist: „Traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit”

oameni pe strada
Shutterstock

Valentin Tătaru, economist-șef al ING România avertizează că România se confruntă cu o problemă veche, amplificată în ultimii ani: un dezechilibru structural între cheltuielile statului și veniturile încasate.

„Problema de fond este structurală: ani la rând am avut un stat minimalist pe partea de impozite și generos pe partea de cheltuieli. Colectarea este foarte importantă și trebuie rezolvată, dar soluția structurală trebuie să aibă în vedere disciplina fiscală pe termen lung. (…) Principiul rămâne simplu: traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit. Ajustarea responsabilă este singura cale pentru a recâștiga stabilitatea și încrederea”, arată Valentin Tătaru.

Amânarea corecțiilor fiscale poate părea o soluție comodă pe termen scurt, însă costurile reale apar ulterior, explică Valentin Tătaru, economist-șef al ING România, pentru Știrile ProTV.

Potrivit acestuia, în economie nu există soluții simple sau decizii fără consecințe. Fiecare alegere de politică publică presupune un compromis între beneficii imediate și costuri viitoare. În cazul României, evitarea ajustărilor necesare riscă să ducă la creșterea dobânzilor de finanțare și chiar la deteriorarea ratingului de țară, ceea ce ar face împrumuturile statului mai scumpe.

Datoria publică, o problemă veche pentru România

Anii 2023–2024 nu au reprezentat începutul problemei, ci doar momentul în care dezechilibrele acumulate în timp au devenit vizibile. Creșterea datoriei publice nu s-a produs brusc, ci printr-o succesiune de decizii care au permis cheltuieli mai mari decât veniturile, trend accelerat în ultimii ani. La un moment dat, avertizează economistul, finanțarea devine mai dificilă, iar ajustarea nu mai poate fi evitată.

Citește și
sonda petrol
Previziuni pentru 2026 pe piața petrolului. Ce este de așteptat să se întâmple cu prețurile

În ceea ce privește comparațiile regionale, Valentin Tătaru subliniază că acestea trebuie făcute cu prudență. Intrarea în zona euro nu este un indicator universal al dezvoltării economice sau al nivelului de trai. Exemple precum Polonia sau Cehia arată că există economii solide și în afara zonei euro, fiecare stat având propriul parcurs și propriile constrângeri.

Inflația nu poate fi redusă cu măsuri radicale

Nici tema inflației nu poate fi tratată simplist. România nu a fost constant „campioana” inflației în Uniunea Europeană, iar în perioada de vârf a scumpirilor globale din 2022–2023, alte state din regiune au înregistrat creșteri de prețuri chiar mai mari.

Politica monetară, explică economistul, nu poate fi una extremă. Deși dobânzile foarte ridicate ar fi putut tempera inflația mai rapid, acestea ar fi afectat grav investițiile, creditarea și finanțele publice. De aceea, deciziile BNR se bazează pe analize de tip cost–beneficiu, nu pe soluții radicale.

România, o țară cu venituri reduse și cheltuieli mari

Colectarea veniturilor la buget rămâne o problemă majoră, însă chiar și o îmbunătățire semnificativă nu ar elimina complet decalajul față de media europeană. Miza reală este una structurală: România a avut, timp de ani de zile, un stat cu impozite relativ reduse și cheltuieli generoase. În acest context, disciplina fiscală pe termen lung devine esențială.

Problema de fond este structurală: ani la rând am avut un stat minimalist pe partea de impozite și generos pe partea de cheltuieli. Colectarea este foarte importantă și trebuie rezolvată, dar soluția structurală trebuie să aibă în vedere disciplina fiscală pe termen lung. În același timp, este important să nu pierdem din vedere că o economie sănătoasă se bazează pe inițiativa privată și pe reguli clare, nu pe extinderea continuă a statului”, arată economistul.

În același timp, avertizează Valentin Tătaru, o economie sănătoasă nu poate funcționa fără inițiativă privată, reguli clare și predictibilitate. Extinderea continuă a rolului statului și promisiunile tot mai mari de redistribuire cresc presiunea asupra economiei și pot descuraja investițiile.

În acest context, după cum arată analiza economistului, mai important decât identificarea vinovaților este găsirea soluțiilor. Iar principiul de bază rămâne valabil: traiul pe datorie nu poate continua la nesfârșit. Ajustarea responsabilă este singura cale prin care România poate recâștiga stabilitatea economică și încrederea investitorilor.

Articol recomandat de sport.ro
De la opulență la discreție: cum au sărbătorit Crăciunul surorile Williams și Ana Ivanovic
De la opulență la discreție: cum au sărbătorit Crăciunul surorile Williams și Ana Ivanovic
Citește și...
Alcoolul, țigările și carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie 2026. Cu cât cresc prețurile
Alcoolul, țigările și carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie 2026. Cu cât cresc prețurile

Nivelul accizelor la bere, vin, alcool şi combustibili se majorează din nou de la 1 ianuarie 2026, a doua oară în ultimele şase luni, potrivit Codului Fiscal.

Previziuni pentru 2026 pe piața petrolului. Ce este de așteptat să se întâmple cu prețurile
Previziuni pentru 2026 pe piața petrolului. Ce este de așteptat să se întâmple cu prețurile

Piaţa petrolului a traversat în 2025 o perioadă în care ”prima de risc geopolitic” a reapărut intermitent, dar a fost tot mai des contrabalansată de temerile privind un surplus de ofertă şi de aşteptările de încetinire a creşterii cererii globale.

 

Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab

România a urcat constant în ierarhia economiilor globale în ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de dezechilibre majore între marile puteri economice.

Recomandări
Alcoolul, țigările și carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie 2026. Cu cât cresc prețurile
Alcoolul, țigările și carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie 2026. Cu cât cresc prețurile

Nivelul accizelor la bere, vin, alcool şi combustibili se majorează din nou de la 1 ianuarie 2026, a doua oară în ultimele şase luni, potrivit Codului Fiscal.

Nu e nicio glumă. Trei motive pentru care transportul feroviar din România este mai bun decât cel din Marea Britanie
Nu e nicio glumă. Trei motive pentru care transportul feroviar din România este mai bun decât cel din Marea Britanie

Transportul feroviar din România este mai bun decât cel din Marea Britanie, oricât de surprinzător ar suna asta. Și există trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: programul de funcționare non-stop, servicii predictibile și prețuri mult mai mici.

 

Teritoriul care a intrat deja în 2026. Are un avans de 12 ore față de România
Teritoriul care a intrat deja în 2026. Are un avans de 12 ore față de România

Insulele Kiribati, situate în Oceanul Pacific, sunt primul teritoriu de pe Pământ care a intrat deja în 2026 la ora 12.00, ora României, având un avans de 14 ore faţă de Greenwich Mean Time (GMT).