Ciolanul cu fasole ar putea dispărea de pe mesele românilor. De unde se aduc acum ingredientele

Din păcate, în acest an, bucătarii vor folosi multă fasole adusă de peste mări şi tari - producţia internă, limitându-se acum la gospodăriile ţărăneşti. Iar cei care au găsit ciolane fierte şi uşor afumate, din porc românesc, se pot considera şi ei norocoşi.

Luna decembrie se deschide... răsunător! Cu aburi fierbinţi, care poartă aroma cărnii fierte îndelung, şi a boabelor moi, lipite între ele de dulceaţă unui bulion de casă. Folosit pe vremuri doar ca să lege şi să îmbogăţească piftia, ciolanul robust susţine acum o altă tradiţie naţională. Împrumutată, ce-i drept, de romani, de la popoare germanice.

Această fabrică vinde în jur de 90 de mii de ciolane pe an. Dacă ar fi să-i spunem pe numele său de acasă, i-am spune ciolanului Schweinshakse. Genunchiul de porc este simbolul culinar al regiunii Bavaria, patria Oktoberfest. De la germani, care îl gătesc de peste 800 de ani, am învăţat şi noi să îl alăturăm cu varză călită, iahnie de fasole şi cartofi la cuptor. Şi o halbă de bere... dar, pentru că e frig, merge şi o cană de vin fiert.

Romanii prefera ciolanul produs în ţară, însă problemele din piaţa cărnii au adus creşteri şi în importurile de afumături. Din 2011 până anul trecut, au intrat în ţara cu 40 la sută mai multe mezeluri uscate. Şi din nefericire, tocmai pentru tovarăşul consacrat al ciolanului – iahnia - nu mai găsim materie primă românească.

Citește și

Românii atrași de specialitățile preparate din varză „hibrid”

În zone în care vedeam pe vremuri păstăi pe zeci de hectare, fasolea se mai cultiva în prezent doar în curţile oamenilor. Fermierii au renunţat, spunând că este o cultură pretenţioasăm

Importul de fasole uscată a crescut... răsunător în ultimii 6 ani, aşa că în 2017 a depăşit ca valoare 21 de milioane de euro. Am putea desena harta lumii, cu boabe de fasole, pentru că aducem mii de tone de pe 5 continente.