Cine este George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale 2025: fost lider de galerie, parlamentar controversat

george simion

George Simion, co-fondator și lider al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este candidatul oficial al partidului la alegerile prezidențiale din 2025. Simion este susținut și de partidul Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Candidatura lui Simion a fost anunțată după ce Curtea Constituțională a României a interzis dreptul de a candida lui Călin Georgescu.

”După ce noi, preşedinţii celor două partide suveraniste, împreună cu domnul Călin Georgescu, ne-am întâlnit, vă putem spune care este planul. Toată presiunea pe revenirea la turul 2. Noi, ca tineri, vom continua această mişcare suveranistă cu acceptul domnului Călin Georgescu şi vom face paşii necesarii mai departe”, anunța George Simion pe 13 martie. 

ȘtirileProTV.ro vă prezintă cele mai importante informații despre acest politician:

Biografie - viață personală

George Simion s-a născut la 21 septembrie 1986 în Focșani, Vrancea.

El a absolvit în 2005 Colegiului Naţional ”Gheorghe Lazăr’’ din Bucureşti. În 2008 a terminat Facultatea de Administraţie şi Afaceri a Universităţii din Bucureşti. Este absolvent al programului de masterat la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza’’ din Iaşi, promoția 2010, având ca temă de cercetare ”Crimele comunismului’’, potrivit biografiei de pe site-ul său.

Familia lui George Simion


Într-un interviu, liderul AUR a împărtășit că provine dintr-o familie modestă, având părinți simpli, și a recunoscut că copilăria sa a fost marcată de lipsuri cauzate de dificultățile financiare.

„Am o familie care m-a crescut, am o soră, mama și tata au tras din greu ca să ne crească.

În anii 90, în care am făcut cu toții foamea și în care a fost prăpad, ai mei m-au crescut cum au putut!”, a spus George Simion.

De asemenea, George Simion a declarat că părinții săi locuiesc în Focșani și s-au dedicat în totalitate să îi ofere cele mai bune șanse pentru dezvoltarea sa.

Mama sa, economist de profesie, câștiga 2.300 de lei pe lună. Tatăl lui George Simion a fost condamnat definitiv în 2019 de Curtea de Apel București la o amendă penală de 5.290 de lei pentru ultraj, după ce a lovit cinci polițiști. 

Încă de la o vârstă fragedă (20 de ani), în 2006, a început să devină activ civic, organizând în București un protest pentru susținerea elevilor români de la liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

În 2012, la șase ani distanță, a organizat un marș comemorativ la Chișinău pentru a marca 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist, eveniment la care au participat 7.000 de oameni.

Nunta lui George Simion cu Ilinca Munteanu, un eveniment cu incidente

Nunta lui George Simion, în costum popular, organizată în județul Vălcea și la care a participat oricine a vrut, amintește de cea din 1925 a liderului Mișcării Legionare Corneliu Zelea Codreanu. 

El s-a însurat la Focșani, în cadrul unei petreceri câmpenești, la care a putut participa tot poporul.

Nuntașii, câteva mii, au mâncat și au băut gratis, pe baza unei brățări galbene care le-a asigurat accesul pe câmpul dedicat petrecerii.

Liderul Aur s-a lăudat cu produse românești donate special pentru nunta sa și a spus că, din buzunar, n-a scos mai mult de 12.000 de euro.


Amenințare cu bombă în hotelul mirilor

În toiul slujbei religioase, o amenințare cu bombă a întrerupt atmosfera. Mesajul anonim primit de poliție anunța că o bombă a fost plasată chiar în hotelul mirilor, însă pirotehniștii au verificat cu atenție toată zona și nu au găsit nimic.

Una din nașe a leșinat

De la căldură, de la emoții, tot la slujba religioasă, una dintre cele 10 nașe a leșinat.

De asta am pus și atâtea perechi de nași, dacă se întâmplă ceva, să mai avem nași, să putem continua nunta.” - a spus George Simion.


Ilinca Munteanu, soția lui George Simion a terminat Facultatea de Drept. ”Nefiind atrasă de zona politică”, așa cum declara soțul ei.

„Ilinca Simion este o fată simplă dintr-o familie normală, ca și mine. Nu ne dorim o expunere excesivă în spațiul public. Vrem să facem mulți copii, ea are o carieră în Drept și un traseu personal diferit total de al meu”, a declarat George Simion cu câteva zile înainte de nuntă pentru Click.ro.

Pe 24 aprilie 2024 George Simion, și soția sa, Ilinca, au devenit părinți. Primul copil al cuplului este băiat, iar numele acestuia este Radu. 

”Activitatea profesională”: protestatar

Protestatar ”de profesie”

George Simion s-a făcut remarcat în spațiul public pentru prima dată în 2009, când a aprins lumânări pentru Ion Iliescu, în fața casei acestuia, cu ocazia aniversării celor 79 de ani ai fostului președinte al României. 

Gestul lui a captat atenția mass-media și a provocat discuții în spațiul public.

Un an mai târziu, în 2010, George Simion a fost protagonistul unei întâmplări ... tot cu Ion Iliescu.

Simion a aruncat cu bani în fostul președinte al României, la o lansare de carte. 

La acea vreme, George Simion se autointitula lider al grupării ”Noi golani”. 

"Te asteptăm la marș, măi, animalule!" -  scria pe una dintre foile care erau agitate de tinerii care veniseră special pentru Ion Iliescu.

Simion a fost dat afară cu forța de la acel eveniment, apoi a fost luat de jandarmi și dus la Secția 2 Poliție.

A organizat acțiuni de protest și mitinguri pentru unirea României cu Republica Moldova


George Simion a devenit cunoscut și din ipostaza de susținător al unirii României cu Republica Moldova, promovând evenimente și campanii care să întărească legăturile dintre cele două țări.

Ca activist civic, a lansat platforma unionistă ”Acțiunea 2012”, militând pentru unificarea României cu Basarabia. Denumirea platformei este simbolică, reprezentând momentul împlinirii a două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist.

George Simion a coordonat de-a lungul anilor diverse acțiuni în România și Republica Moldova, inclusiv proteste. 

Un exemplu este mitingul din 2012 de la Bălți, intitulat „Bălți simte românește”. În 2018, el a organizat „Marea Adunare Centenară” la Chișinău, un eveniment la care au participat 100.000 de oameni.

Aceste acțiuni au dus la interdicții din partea autorităților moldovene, culminând cu expulzarea sa din 2018, când a primit o interdicție de 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova. 

Intrarea în politică

Intrarea în politică


În 2019, George Simion a candidat independent la alegerile europarlamentare, sub sloganul „România Mare în Europa”, însă nu a reușit să obțină destul de multe voturi pentru a fi eligibil la Bruxelles. El a obținut un scor de doar 1,21%.

După acest eșec, tot în 2019, a fondat partidul Alianța pentru Unirea Românilor.

Activitatea sa politică este legată de Republica Moldova, iar George Simion afirmă că unirea cu România reprezintă un punct central al programului AUR. 

Însă, în mod bizar, acțiunile sale în această direcție au dus la interzicerea intrării sale în Republica Moldova.


„Președintele AUR, George Simion, face parte din efortul de destabilizare a Republicii Moldova”. Declarația îi aparține premierului de la Chișinău, care a anunțat că Simion nu are voie în țara vecină până în 2028. 

În 2020, AUR a obținut rezultate bune la alegerile parlamentare după ce şi-a făcut campanie pe Facebook și a ajuns cunoscut mai ales în comunităţi radicale de pe internet, cu lideri naţionalişti şi ultraconservatori.

Preşedintele formaţiunii anunța atunci că susţine unirea României cu Basarabia, iar colegii săi afirmau că purtarea măştii anti Covid-19 este abuzivă. "Sunt nişte trumpiști stridenţi ai României, un partid al moaştelor, care a crescut, pentru că s-a opus anulării pelerinajelor, un urmaş al PRM”, spuneau analiştii la acea vreme despre partidul lui George Simion.

"Nu sunt George Simion scandalagiul, sunt George Simion unionistul. Nu suntem extremişti, dar suntem cât se poate de radicali pentru că vom muri cu dreptatea în mână." George Simion în 2020.

Printre deputații desemnați la acea vreme se numărau profesori, scriitori, artiști și persoane controversate. Nu în ultimul rând, Diana Șoșoacă a intrat în Parlament datorită partidului AUR, după ce a fost cap de listă la Iași. 

Ascensiunea AUR


Mesajele electorale ale AUR au fost transmise intens online, pe Facebook și alte rețele sociale, dar notorietatea partidului s-a consolidat și prin metode tradiționale.

De reținut este că AUR a explodat în sondaje în perioada pandemiei de Covid-19 în care restricțiile au pus stăpânire nu doar pe țara noastră, ci și la nivel internațional.

Campania din 2020 a inclus deplasări prin țară, organizarea protestelor anti-mască în Piața Victoriei, distribuirea de pliante și expunerea celebrului autocar auriu și a corturilor tricolore. 

George Simion în 2022: ”Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidențiale din 2024”

În martie 2022, delegaţii Congresului extraordinar al AUR l-au ales pe George Simion ca unic preşedinte al partidului, după ce, până atunci, el fusese co-președinte împreună cu Claudiu Târziu.

El a declarat în cadrul congersului că nu vrea să candideze la președinție în 2024 și că partidul va susține în turul al doilea un candidat anti-sistem. 

„Am început acest drum pentru a face bine ţării. Fiecare trebuie să facă un pas în spate şi să spună: poate nu sunt persoana potrivită să fac parte din conducere (...) M-am înconjurat de oameni care spun că eu trebuie să îi reprezint (...) Nu vreau să fiu candidatul AUR la alegerile prezidenţiale din 2024 pentru că AUR, prin candidatul pe care îl va sprijini, va trimite pe cineva în turul al doilea, împotriva candidatului sistemului. Vreau să mă asigur că vom trimite în turul al doilea, în 2024, pe omul care câştigă aceste alegeri”. George Simion, discurs la Congresul AUR (martie 2022).

”Polul Suveranist” pentru alegerile din 2024


În 2023 partidul AUR a început racolările de politicieni de la partide concurente cum ar fi PNL, PSD și USR.

Acțiunea a culminat cu lansarea ”Polului Suveranist”. Președintele AUR a anunțat în noiembrie 2023 extinderea AUR prin alăturarea a două noi formaţiuni politice - Partidul Satul Românesc şi Alianţa Renaşterea Naţională.

Apoi, George Simion a anunțat că din ”alianța suveranistă” vor face parte încă patru formațiuni politice mici: Alianța Național Țărănistă condusă de Radu Ghidău, Partidul Republican condus de Marian Cucșa, Forța Identității Naționale -PSL – Ilan Laufer și Alianța Renașterea Naționala – Peter Costea.

De asemenea, printre cei care au anunțat, inițial, că se alătură ”blocului suveranist” au fost omul de afaceri Muhammad Murad, antreprenorul Sorin Constantinescu, fiica lui Corneliu Vadim Tudor, Lidia Vadim-Tudor, și Sorin Ilieşiu.

George Simion a recunoscut că principalul scop al acestui ”pol suveranist” era să adune voturi pentru AUR la alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024.


”Mă bucur că după oameni cu adevărat importanţi pentru mişcarea suveranistă din România, precum Cristian Terheş, Gheorghe Piperea, astăzi în rândurile AUR se alătură şi domnul Sorin Constantinescu, un om care este cu adevărat respectat şi de către mediul de afaceri, şi de către tineri, un segment de electorat la care nu am reuşit până acum să ne adresăm cum trebuie”. George Simion în noiembrie 2023, la lansarea Polului Suveranist.

Ulterior, unii susținători ai Polului Suveranist condus de George Simion s-au supărat și au plecat pe cont propriu, cum este cazul lui Cristian Terheș, care acum este chiar el candidat la alegerile prezidențiale din 2024.

”George Simion a trădat mișcarea suveranistă și idealurile a milioane de români, făcând înțelegeri oculte cu Ciolacu nu doar pentru a-l ajuta pe acesta să ajungă președinte, dar, mai grav, pentru a submina mișcarea suveranistă din România. Dacă George Simion nu trăda, azi puteam avea o alianță național-conservatoare-suveranistă care sa treacă de 30%.” Cristian Terheș (octombrie 2024)

La rândul său, preşedintele Partidului Forţa Identităţii Naţionale, Ilan Laufer, a anunţat că formaţiunea se separă oficial de George Simion şi de Alianţa AUR.

El a reclamat faptul că Alianţa AUR a fost concepută ”pentru transferul ilegal de membri ai partidelor componente către Partidul AUR, o încercare de eliminare a partidelor suveraniste din Alianţă, cu scopul clar de a confisca şi distruge din faşă mişcarea naţionalistă şi suveranistă din România”.

Simion s-a răzgândit. Vrea să fie președintele României

În iunie 2024, George Simion s-a răzgândit și a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale, într-un eveniment organizat la Arenele Romane din București.

Președintele AUR le-a promis celor prezenți că vor fi recompensați pe măsură pentru loialitatea lor.

”Guvernul din umbră” al AUR 

În august 2024, preşedintele AUR, George Simion, a prezentat o eventuală componenţă a ”guvernului din umbră” al AUR.

Acesta va fi condus de Marius Lulea, prim-vicepreşedintele partidului, iar în componenţa sa se află mai multe nume cunoscute.

În guvernul AUR, Gheorghe Piperea va deţine portofoliul Justiţiei, Mohammad Murad va fi vicepremier cu atribuţii în domeniul turismului, Mircia Chelaru la Apărare şi Tudor Ciuhodaru la Sănătate. 

La conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, George Simion îl propune pe Valer Kovacs, poliţistul timişorean dat afară din sistem în mod abuziv, iar fosta şefă a Casei de Pensii, Dorina Barcari, va prelua în viitoarea guvernare AUR Ministerul Forţei de Muncă şi Pensiilor.

"Sunt primul candidat care îşi depune dosarul de candidatură. Sperăm să fim pe primul loc şi la alegerile parlamentare şi la prezidenţiale. Aceste alegeri sunt cruciale, de aceea am ales să depunem împreună listele pentru Parlament şi pentru prezidenţiale. Sperăm ca în cele trei duminici de vot românii să pună ştampila pe AUR, pe George Simion. Vrem ca România să rămână o ţară a păcii şi vrem să creăm bunăstare, prosperitate pentru toţi cetăţenii României". George Simion, la depunerea candidaturii.

Controverse

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale are un istoric foarte bogat de controverse, cumulate atât din activitatea civică, așa cum o numește pe site-ul lui oficial, cât și din cea politică.

Vă prezentăm mai jos un scurt istoric:

Pe 16 octombrie 2008, George Simion îl agresează verbal pe senatorul Șerban Nicolae în plenul și pe holurile Senatului, el fiind invitat de către Péter Eckstein-Kovács.

Pe 3 martie 2009, George Simion este filmat în fața casei fostului președinte al României, Ion Iliescu, oferindu-i cadou o lumânare și strigându-l „criminalul de la 1989”. 

Pe 16 mai 2011, George Simion a coordonat o manifestare a membrilor „Acțiunii 2012”, intitulată „Zi de doliu național”. Hanul lui Manuc, clădirea unde s-a semnat Pacea de la București, este înconjurat cu pânză neagră.

Interzis în Republica Moldova

George Simion este considerat indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, având mai multe interdicții de intrare pe teritoriul acestui stat.

În decembrie 2014 a fost emisă pe numele său prima interdicție de intrare pe teritoriul Republicii Moldova. 

Un an mai târziu, pe 13 mai 2015 urma să fie expulzat din Republica Moldova. Simion a fost reținut în fața Liceului „Gheorghe Asachi‟ din Chișinău, de unde a fost condus de colaboratorii Serviciului de Informații și Securitate la sediul instituției, ulterior fiind escortat spre granița cu România. 

Atunci George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de 5 ani. 

La 18 august 2015 Judecătoria din Moldova a reexaminat de urgență dosarul lui Simion și a decis suspendarea deciziei.

Timp de 2 ani, Simion a traversat liber frontiera moldo-română, dar totuși numele său era verificat pe o listă cu persoane suspecte.

Pe 28 august 2018 lui Simion i-a fost aplicată o nouă interdicție, atunci când mai mulți unioniști, participanți la Marșul Centenar, au rămas blocați în vamă. 

George Simion revine în Republica Moldova pe 1 octombrie 2018. Șederea lui în Chișinău a durat 12 ore, după care a fost expulzat și declarat interzis 5 ani în Republica Moldova.

În februarie 2024, Simion primește încă 5 ani de interdicție în țară ”pentru că face parte din efortul de destabilizare a statului”.

Este declarația făcută de șeful Guvernului de la Chișinău, Dorin Recean, la postul ProTv Chișinău. De altfel, Recean a precizat că informația i-a fost transmisă și premierului României la acea vreme.

De cealaltă parte, liderul AUR a afirmat că nu recunoaște deloc statul Republica Moldova.

Întrebat dacă George Simion are interdicție de a intra pe teritoriul Republicii Moldova până la 1 octombrie 2028, premierul moldovean Dorin Recean a precizat că liderul AUR ”face parte din efortul de destabilizare” a țării.

”Instituțiile statului au determinat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova și acest lucru i-am comunicat și premierului Ciolacu”, a precizat Dorin Recean, potrivit sursei citate.

Comportament neadecvat pentru un parlamentar

Atât membrii AUR, cât și George Simion, au apelat până acum la diverse moduri de intimidare și agresiune, atât fizică, dar și verbală, față de oponenții politici, precum și împotriva presei sau a altor cetățeni. 

Vă prezentăm un scurt istoric:

În perioada pandemiei de Covid-19, AUR și-a asumat valori precum ”familia, patria, credința, libertatea” și a avut printre susținătorii activi organizații neo-legionare cum ar fi Frăția Ortodoxa Sf. Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință, condusă de Dan Ciprian Grăjdeanu.

AUR a organizat în toamna lui 2020 proteste anti-mască, în București, contestând, totodată, și celelalte măsuri luate de Guvern în perioada crizei COVID-19. Susținătorii AUR au protestat față de interzicerea pelerinajelor de Sf. Parascheva și Sf. Andrei.

AUR face lista neagră a presei

Totodată, în ianuarie 2022 AUR a lansat, pe pagina oficială de Facebook, o ”listă neagră” a presei din România.

Demersul a fost asumat fără rezerve de co-președinții de atunci, Claudiu Târziu și George Simion.


Incidente în Parlament


În Parlament, un exemplu de incidente în care a fost implicat George Simion este cel în care fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, a fost agresat, în februarie 2022.

Pretextul - votarea legii off-shore - care ar fi permis exploatarea gazelor din Marea Neagră.

În timpul unei moțiuni de cenzură împotriva lui Virgil Popescu, Simion a urcat la tribuna Parlamentului, l-a prins de ceafă pe ministru și i-a spus că e „hoț”. Popescu i-a replicat mai întâi că este „un rus”, pentru ca, mai apoi, la insistențele lui Simion că este un „hoț”, Popescu să-i spună „prost”.

Liderii politici au cerut sancționarea lui Simion.

”Am fost la domnul Virgil Popescu la prezidiu să îi spun că e un hoţ, pentru că este un hoţ. Nu e nicio agresiune, că nu i-am făcut nimic” - a spus președintele AUR.

Două luni mai târziu, scena se repetă. Conflictul începe tot la tribuna Parlamentului. Simion își începe discursul: „Ia uite-l pe hoţul Virgil ce stă aici în prima bancă... Hoţul Virgil, această eroare a naturii...” a spus liderul AUR, în timp ce era atenționat de președintele de ședință că i se va opri microfonul.

În replica, de la prezidiu, Popescu i-a spus lui Simion „Paşol na turbinca, Iuri!”, o aluzie la afinitățile pro-ruse ale liderului AUR.

Conflictul nu s-a terminat atunci. La finalul ședinței, când legea off-shore a fost votată, ministrul Energiei nu a mai apucat să facă declarații.

Un alt incident între cei doi a avut loc pe aeroportul din Viena, unde Simion i s-a adresat lui Popescu cu formula ”hoţul Virgil”, spunându-i ca a venit la ”stăpânii de la OMV”. În replică, ministrul Energiei l-a numit din nou ”trompetă rusească” şi l-a întrebat dacă a fost trimis de Putin la Viena.

Nu în ultimul rând, Simion l-a hărțuit pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe holurile Palatului Parlamentului, fără să-i pese că este filmat de jurnaliști.

Scandal cu jandarmii la 3 dimineața


În decembrie 2022 izbucnește un nou scandal între George Simion și Jandarmerie, la 3 dimineața, în urma căruia liderul AUR este dus la secție pentru că ar fi condus fără permis.

Simion țipa la jandarmi, în timp ce era live pe Facebook: ”Plecați de-aici! Plecați de-aici! Poliția, interveniți!”. 

Unul dintre jandarmi i-a explicat liderului AUR că a intervenit la o solicitare care acuza folosirea de mijloace sonore la ore târzii. ”Pe cine deranjăm?” a fost replica unui susținător AUR.

Simion și deputații AUR, buzna în biroul lui Ciolacu


În mai 2023, George Simion împreună cu mai mulţi colegi a intrat în biroul preşedintelui Camerei, Marcel Ciolacu, cerând să vorbească 10 secunde cu acesta, despre interdicţia decisă la acea vreme prin care parlamentarii AUR care au făcut scandal în plen nu au dreptul decât la 10 secunde de intervenţie la dezbaterea proiectelor de lege.

Parlamentarii AUR s-au certat cu liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, după ce acesta i-a numit ”interlopi” iar unul dintre parlamentarii AUR i-a spus social-democratului: ”O să am grijă de dumneata”.

Alfred Simonis a replicat, numindu-i pe cei de la AUR ”interlopi, fascişti şi nazişti”.

Interzis în Ucraina

În martie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat că a consultat documente oficiale care arată că George Simion are interdicție de intrare nu numai pe teritoriul Republicii Moldova, ci și în Ucraina.

Cred că e un semnal suficient de puternic că un om politic este interzis în acest moment de a intra în două ţări vecine. (...) Nu îmi cereţi să divulg lucruri pe care nu am voie să le vorbesc, e o decizie administrativă întemeiată", a afirmat Marcel Ciolacu.

Înjurături ca la ușa cortului în Parlament

Pe 27 noiembrie 2023, președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD) l-a acuzat pe George Simion, că a venit la tribuna Camerei Deputaților și l-a înjurat ”de mamă” cu cuvinte care nu pot fi reproduse.

Ulterior, Simion a declarat că Simonis a fost cel care l-a înjurat „de mamă și de morți”, mai întâi.

Totodată, AUR a publicat pe contul de TikTok al partidului o scurtă înregistrare audio, potrivit căreia Simonis l-ar fi înjurat pe Simion. Alfred Simonis este auzit spunând: „Băg****… mă-ta. Îți sparg dinții”. 

Ce spunea Călin Georgescu despre George Simion în noiembrie 2024: ”El este omul altora, al celor care nu au nimic în comun cu binele poporului

Călin Georgescu nu pare să fi avut aceleași simpatii pentru George Simion, acum câteva luni, când îl considera „omul altora”, nepotrivit pentru funcția de președinte. Acum, Simion candidează sperând să atragă electoratul lui Georgescu.

În 18 noiembrie 2024, înainte de primul tur al alegerilor anulate ulterior de aceeași CCR, în discursul său, Georgescu nu avea o părere prea bună despre Simion, care urma să-i fie contracandidat.

„Mă adresez și dumneavoastră, domnilor și doamnelor din partidul AUR. Vă întreb sincer: sunteți siguri că George Simion este omul care poate conduce România? Sigur el e cel ales de voi sau a fost ales special pentru voi de PSD? Faptul că nu apare la dezbateri, dar primește susținere pentru a se inocula ideea că poate intra în turul doi cu Ciolacu doar pentru a pierde, practic, nu vă ridică chiar niciun semn de întrebare legat de domnul Simion?”, spunea Călin Georgescu într-un clip postat pe Facebook pe 18 noiembrie.

    Simion n-are calitățile necesare pentru a conduce țara și este „omul altora”, spunea atunci Georgescu.

    Știți de ce nu am acceptat propunerile lui George Simion pentru a fi premier sau pentru a candida din partea AUR pentru Președinție? Pentru că nu e omul oamenilor lui, al celor care cu adevărat îl susțin, el este omul altora, al celor care nu au nimic în comun cu binele poporului”, a mai adăugat, în filmare, Georgescu.


    Derapaj șocant. George Simion, către Diana Șoșoacă: ”Te agresez sexual, scroafo!”

    Unul dintre cele mai șocante derapaje ale lui George Simion s-a petrecut în decembrie 2023 când la dezbaterile pe legea bugetului de stat, Simion a fost la un pas să se ia la bătaia cu fosta lui colegă Diana Șoșoacă.

    „Te agresez sexual, scroafo”, a strigat Simion către Șoșoacă.

    Diana Șoșoacă a încercat să îl filmeze foarte de aproape pe George Simion, iar membrii AUR au făcut scut în jurul liderului AUR. Și Diana Șoșoacă și George Simion au transmis live cu telefonul întregul scandal.

    „Când daţi banii la profesori, domnul Ciolacu, de ce aţi pus-o pe Şoşoacă să facă circ? Asta e bătaia de joc a lui Marcel Ciolacu şi a Dianei Şoşoacă. O să blocăm în continuare tribuna Parlamentului, până decide Marcel Ciolacu să dea banii profesorilor”, a strigat George Simion.

    Averea lui George Simion

    George Simion, candidatul AUR pentru alegerile prezidențiale din 2024, nu este foarte bogat, potrivit declarației oficiale de avere.

    El nu deține terenuri, clădiri, mașini, bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depășească 5.000 de euro. De asemenea, nu deține bunuri mobile care să depășească 3.000 de euro fiecare și nu a înstrăinat imobile în ultimele 12 luni.

    George Simion a câștigat, în 2023, 137.000 de lei din indemnizația de deputat, iar salariul soției ca și profesor este de 8250 de lei pe an.

    El nu are în proprietate nici terenuri, nici locuințe.

    Candidatul AUR locuiește într-un apartament de 44,66 metri pătrați, deținut de soția sa, Ilinca Valentina Simion, achiziționat printr-un credit ipotecar de 210.237 RON la Raiffeisen Bank, menționat în declarația de avere din 2023, dar nu și în cea mai recentă.

    Dosar penal. George Simion l-ar fi ajutat pe Silvestru Şoşoacă să falsifice semnăturile pentru europarlamentare

    Silvestru Şoşoacă a fost luat cu mandat de poliţişti şi dus în iunie 2024 la Parchetul General, pentru a fi audiat în legătură cu suspiciuni privind falsificarea listei cu semnături pentru candidatura sa la alegerile pentru Parlamentul European.

    Silvestru Şoşoacă ar fi fost ajutat de liderul AUR, George Simion, să falsifice respectivele semnături. 

    Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal în acest caz, fără să-i menţioneze numele lui George Simion.

    Devenit oficial inculpat în dosarul semnăturilor falsificate pentru europarlamentare, candidatul independent Silvestru Șoșoacă susține că nu doar George Simion l-ar fi ajutat la strângerea semnăturilor, ci și membrii altor partide.  

    George Simion recunoaște că a făcut bani din evaziune fiscală

    Întrebat, într-un podcast, în august 2024, dacă a fost implicat în evaziune fiscală în perioada în care deținea propria afacere, Simion a confirmat acest lucru, dar susține că nu își aduce aminte suma cu care a prejudiciat statul.

    N-aș putea estima. Știu că aveam o afacere care îmi aducea între 5.000 și 7.000 de euro, ca antreprenor, dar n-aș putea să vă spun cât am declarat și cât n-am declarat", a declarat George Simion. 

    Promisiunile electorale ale candidatului George Simion

    Planul Simion” este proiectul de candidat la alegerile prezidenţiale din 2024 şi are are 200 de puncte.

    Printre măsurile propuse de preşedintele AUR se numără reducerea numărului de parlamentari la 300, un Guvern ”suplu” cu 12 ministere şi maxim 50 de secretari de stat, tăierea ajutoarele sociale pentru toate persoanele care sunt apte de muncă, ”muncesc şi vor să muncească”, reducerea taxării muncii, „împroprietărirea românilor” cu locuinţe care costă doar 35.000 euro, refinanţarea creditului cu dobândă zero. 

    Șeful AUR a spus că toate aceste măsuri din „Planul Simion” sunt însoţite de un contract care poate fi semnat de toţi românii, prin care dacă nu îndeplineşte măsurile în termenele asumate va demisiona din funcţia de şef de stat.

    Anularea alegerilor

    Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor

    La 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Un al doilea tur trebuia să aibă loc pe 8 decembrie 2024.

    Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele primului tur al alegerilor și a cerut reorganizarea procesului electoral în întregime.

    Turul al doilea era programat pe 8 decembrie, între Călin Georgescu (22,94%) și Elena Lasconi (19,17%). Următorul candidat clasat a fost Marcel Ciolacu (19,14%).

    Până la decizia CCR, în străinătate au votat peste 37.000 de români. 

    Protestatari AUR în fața CCR

    Protestatari AUR în fața CCR
    SURSA: Inquam

    Anunțul oficial al Curții Constituționale

    Curtea Constituțională - comunicat de presă, 6 decembrie 2024

    În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art. 146 lit. F/ Constituție și, cu umanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

    1. În temeiul art 146 Lit F/ Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aporbarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.

    2. Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în totalitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.

    3.Prezenta Hotărâre e definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României partea I și se aduce la cunoștință publică.

    Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul Hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României partea I.

    George Simion a acuzat o lovitură de stat, dar a făcut apel la calm: Nu ieșim în stradă

    Liderul AUR, George Simion, a acuzat o lovitură de stat după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, dar a lansat la acea vreme un apel la calm și a cerut adepților săi să nu iasă în stradă la proteste.

    “RUȘINE!!! Lovitură de stat în plină desfășurare! Nu ieșim în stradă, nu ne lăsăm provocați, acest sistem trebuie să cadă democratic!”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook.

    Într-o intervenție telefonică la Realitatea TV, George Simion a afirmat că “stăm pe un butoi de pulbere” dar a cerut simpatizanților săi să nu iasă în stradă, deoarece “nu avem nevoie ca situația din țară să ajungă ca în Georgia”, țară zguduită de proteste după acuzații de fraudare a alegerilor. 

    Declarație după anularea alegerilor

    Declarație după anularea alegerilor
    SURSA: Inquam

    Simion depune contestație la ÎCCJ, dar este respinsă

    Pe 7 decembrie Liderul AUR, a declarat că a depus în termen, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o contestaţie în anulare la hotărârea CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale.

    ”Nouă oameni, nici măcar judecători nu putem să le spunem pentru că de fapt ei nu sunt magistraţi, au înlocuit voinţa a nouă milioane de români”, declara George Simion.

    Patru zile mai târziu, pe 11 decembrie 2024, contestaţia lui George Simion împotriva deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale a fost respinsă.

    „Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, invocată din oficiu. Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul Simion George Nicolae împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 06 decembrie 2024 pronunţate de Curtea Constituţională, privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, a transmis ICCJ.

    Încep protestele în București și în țară față de anularea alegerilor

    Susținătorii lui Călin Georgescu, încurajați de AUR și George Simion au ieșit mai multe zile la rând în stradă.

    Pe 2 ianuarie 2025 Simion anunța pe pagina personală de Facebook că: ”Este timpul pentru o manifestație MARE”. 

    „E timpul pentru o manifestație MARE de protest împotriva Guvernului și pentru alegeri libere. Sunteți pregătiți? Colegii mei din AUR vor decide azi când putem cel mai rapid să facem manifestația, la București și, separat, și în toată țara. Sper ca până diseară să vă anunțăm data și mai sper că de data asta nu va mai face nimeni proteste paralele pentru a diviza și a împărți.”

    Apare raportul Comisiei de la Veneția

    Comisia de la Veneția a făcut public un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională.

    ”Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se arată în raport.

    ”Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile”, mai arată Comisia de la Veneția în raportul său.

    Simion: Comisia de la Venezia vă spune ce vă spun toți românii

    Preşedintele AUR, George Simion, a reacționat după raportul publicat de către Comisia de la Veneţia privind anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională (CCR).

    Simion susţine că cei de la Comisia de la Veneţia transmit că alegerile prezidenţiale din România au fost anulate „ilegal”.

    “Comisia de la Venezia vă spune ce vă spun toți românii: ați anulat alegerile ILEGAL. Lăsați democrația să funcționeze, dați-vă DEMISIA!”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook.

    AUR începe strângerea de semnături pentru Călin Georgescu

    Pe 16 februarie Simion anunța că partidul începea să strângă semnături pentru alegerile prezidențiale.

    „AUR va strânge semnături în următoarea săptămână pentru candidatura la alegerile prezidențiale. De mâine dimineață avem treabă”, a transmis liderul AUR inițial. Ulterior a modificat postarea și a spus că se strâng semnături pentru Călin Georgescu.

    Susținători Călin Georgescu

    Susținători Călin Georgescu
    SURSA: Inquam

    Candidatura lui Călin Georgescu la președinția României a fost invalidată de BEC

    Pe 11 martie, Biroul Electoral Central (BEC) a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la președinția României cu un vot de 10 la 4.

    La anunțul invalidării, susținătorii lui Georgescu au încercat să rupă cordonul de jandarmi și să pătrundă în clădire.

    Biroul Electoral Central susține că a respins candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale deoarece a respectat decizia anterioară a Curții Constituționale care statua că acesta nu respectă democrația și a încălcat prevederile electorale.

    George Simion alături de Călin Georgescu

    George Simion alături de Călin Georgescu
    SURSA: Inquam

    Georgescu este respins definitiv - George Simion și Anamaria Gavrilă anunță că vor candida

    Liderul AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă, și-au anunțat candidaturile la alegerile prezidențiale după ce Curtea Constituțională i-a respins definitiv candidatura lui Călin Georgescu.

    Anunțul a fost făcut pe 12 martie, după întâlnirea pe care au avut-o cu Călin Georgescu.

    Până la acel moment George Simion a susținut în repetate rânduri că nu va candida la prezidențialele din luna mai.

    Candidatura lui George Simion a fost validată de CCR

    Pe 16 martie candidatura lui George Simion a fost validată de Curtea Constituțională.

    „Azi s-a făcut un pas înainte spre revenirea la democrație Voi permite fiecărui român să candideze, conform legii! Vom reveni la voința poporului român! Nu am scăpat, de abia acum începe greul”, a scris George Simion pe Facebook la acea vreme.

    Ce spun sondajele

    Un sondaj Verifield postat de candidatul la alegerile prezidenţiale Nicuşor Dan arată că finala prezidenţială s-ar da între George Simion (35%) şi Victor Ponta (21,1%). Pe locul trei s-ar clasa Nicuşor Dan, cu 20,8%.

    Nicuşor Dan a postat pe Facebook rezultatele unui sondaj realizat de Verfield care arată că pe primul loc în finala alegerilor prezidenţiale s-ar clasa liderul AUR, George Simion, cu 35%, din partea AUR şi POT, urmat de independentul Victor Ponta, cu 21,1% şi primarul Capitalei, cu 20,8%.

    Pe locul 4 se clasează Crin Antonescu, care ar primi 16,4% din voturi, în timp ce Elena Lasconi ar fi cotată cu 4,3%. Urmează Daniel Funeriu (independent) cu 1,1%, Lavinia Şandru (PUSL) cu 0,7%, Cristian Terheş (PNCR), cu 0,3%.

    Articol recomandat de sport.ro
    E gata! Marius Șumudică a fost anunțat oficial că se desparte de Rapid
    E gata! Marius Șumudică a fost anunțat oficial că se desparte de Rapid
    Citește și...
    Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă de la Iliescu la Bolojan și cele mai importante momente
    Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă de la Iliescu la Bolojan și cele mai importante momente

    După Revoluția din 1989, România a trecut prin multe schimbări, inclusiv la nivelul președinției. De-a lungul acestor aproape trei decenii, am avut președinți care au marcat diferit istoria țării.

    Cum se „vând” pe social media principalii candidați la președinție. „Creșteri anormale și suspiciuni de manipulare” - Studiu
    Cum se „vând” pe social media principalii candidați la președinție. „Creșteri anormale și suspiciuni de manipulare” - Studiu

    Cei mai activi candidați la alegeri prezidențiale în social media sunt: Victor Ponta, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Elena Lasconi și George Simion, după cum reiese dintr-un raport realizat de Funky Citizens.

    Candidații la alegerile prezidențiale 2025, din România. Cine sunt cei 11 care vor să fie președinte
    Candidații la alegerile prezidențiale 2025, din România. Cine sunt cei 11 care vor să fie președinte

    România se pregătește pentru un nou scrutin prezidențial în anul 2025, cu primul tur de votare programat pentru data de 4 mai și un foarte posibil al doilea tur pe 18 mai.  

    Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă de la Iliescu la Bolojan și cele mai importante momente
    Câți președinți a avut România după Revoluție. Lista completă de la Iliescu la Bolojan și cele mai importante momente

    După Revoluția din 1989, România a trecut prin multe schimbări, inclusiv la nivelul președinției. De-a lungul acestor aproape trei decenii, am avut președinți care au marcat diferit istoria țării.

    Cum se „vând” pe social media principalii candidați la președinție. „Creșteri anormale și suspiciuni de manipulare” - Studiu
    Cum se „vând” pe social media principalii candidați la președinție. „Creșteri anormale și suspiciuni de manipulare” - Studiu

    Cei mai activi candidați la alegeri prezidențiale în social media sunt: Victor Ponta, Nicușor Dan, Crin Antonescu, Elena Lasconi și George Simion, după cum reiese dintr-un raport realizat de Funky Citizens.

    Candidații la alegerile prezidențiale 2025, din România. Cine sunt cei 11 care vor să fie președinte
    Candidații la alegerile prezidențiale 2025, din România. Cine sunt cei 11 care vor să fie președinte

    România se pregătește pentru un nou scrutin prezidențial în anul 2025, cu primul tur de votare programat pentru data de 4 mai și un foarte posibil al doilea tur pe 18 mai.  

    Recomandări
    Europa arată simptome de sevraj după 75 de ani de dependență de trupele americane. Scenariile unei posibile retrageri totale
    Europa arată simptome de sevraj după 75 de ani de dependență de trupele americane. Scenariile unei posibile retrageri totale

    POLITICO scrie că Europa resimte din plin primele semne ale sevrajului după decenii de dependență militară față de SUA, iar capitalele europene se împart între speranța că alianța va rezista și teama că vor trebui, în final, să se apere singure.

    Mărturiile românilor din Spania prinși în haosul cauzat de pana masivă de curent: „Lumea a început să intre în panică”
    Mărturiile românilor din Spania prinși în haosul cauzat de pana masivă de curent: „Lumea a început să intre în panică”

    Pene de curent, de o amploare fără precedent, au paralizat Spania și capitala Portugaliei, Lisabona. Au urmat momente de haos. Au fost perturbate transporturile, telecomunicațiile, activitatea din magazine, spitale, fabrici și companii.

    Americanii investesc în energia nucleară din România. Ce prevede acordul semnat la Summitul celor Trei Mări
    Americanii investesc în energia nucleară din România. Ce prevede acordul semnat la Summitul celor Trei Mări

    Americanii sunt interesați să dezvolte proiectele de energie nucleară de la noi, atât la viitoarele unități 3 și 4 de la Cernavodă, cât și reactoarele modulare de la Doicești.