(P) România ca piață de outsourcing - avantaje în prezent, riscuri în viitor
Știrile despre mari companii globale din sectorul IT&C care își deschid centre în România și recrutează sute de angajați sunt foarte des întâlnite în mass-media locală.
Cele mai multe astfel de corporații aleg țara noastră din motive simplu de înțeles: forță de muncă ieftină și bine pregătită în IT&C, nivel ridicat de cunoștințe de limbi străine, disponibilitate de a lucra chiar și peste 40 de ore pe săptămână. Pe lângă companiile care își deschid în mod direct centre de lucru în țara noastră există și firme care pun la dispoziție oameni pentru proiecte și operațiuni ale unor alte firme din afara țării. De obicei, nu vorbim despre produse și servicii locale, ci despre închirierea forței de muncă din țara noastră pentru integrarea rezultatelor în proiecte mai mari dezvoltate de fapt în alte state.
Cel mai des auzim de outsourcing în programare web, dezvoltare de jocuri și aplicații, suport tehnic, help desk, customer care, tele sales, dar și alte servicii care se pot externaliza cu ușurință. În industria telecom europeană spre exemplu, se știe că un abonat de telefonie din Italia poate suna la numărul local de relații clienți și să vorbească de fapt cu un român, din România, în limba italiană.
Sectorul IT&C este unul dintre motoarele creșterii economice din țara noastră în ultimii 20 de ani. Zona IT&C este asemănătoare cu agricultura din punct de vedere al contribuției la PIB, însă putem observa cu ușurință că numărul de angajați din primul sector este mult mai mic decât cel din agricultură, rezultând o eficiență extrem de mare a resursei umane în IT&C. Nu întâmplător, statul a creat facilități programatorilor în materie de fiscalitate, căci a înțeles că investitorii străini pot aduce sume generoase în țară prin deschiderea de birouri locale.
Un bun exemplu este cel al zonei de gaming, ce crește accelerat mai ales pe zona de aplicații mobile, în urma ascensiunii gadgeturilor de ultimă generație (smartphone-uri și tablete). Astăzi există mai mult de 6000 de angajați în România în acest sector, în zeci de studiouri (cele mai multe aflate în București, dar și în alte mari orașe precum Cluj-Napoca, Craiova, Timișoara și Iași). Potrivit lui Cătălin Butnariu, preşedintele Asociaţiei dezvoltatorilor de jocuri din România (RDGA), citat de Economica.net, industria locala de gaming a început în anii `90 ca un centru de outsourcing pentru companii mari. Acum, România este încă în spatele Poloniei, unde se pune accent pe produse de succes dezvoltate local și mai puțin pe outsourcing. Forța de muncă în alte țări europene este astfel valorificată mai bine, pentru o productivitate și mai bună ce se reflectă în mod direct pe piața locală. În România, exportăm servicii IT ca și componente de producție, dar ar fi mult mai bine dacă am exporta soluții integrate, autohtone, aplicații, jocuri etc.
Există și exemple pozitive, dar puține, așa cum se întâmplă în zona de servicii de găzduire web, unde o companie locală din Craiova vinde pachete de hosting și alte servicii conexe pe piețele globale, având clienți mai ales din Statele Unite ale Americii. Vorbim nu doar de strategie de reseller prin brand propriu, ci de datacenteruri proprii, inclusiv in Dolj.
O firmă fondată la București de doi români, care s-a specializat în dezvoltarea de software care automatizează procesele de lucru din companii (un mare succes de altfel pentru mediul de business din țara noastră), ar putea contribui tocmai la creșterea riscurilor pentru piețele care se bazează pe outsourcing. Costul roboților virtuali este suficient de mic pentru ca unele mari corporații are își externalizează acum activitățile în unele domenii să renunțe să mai facă acest lucru. Atractivitatea forței de muncă ar putea scădea substanțial, multe joburi din outsourcing ar putea fi în pericol într-un viitor destul de apropiat. Soluția este clară: mai multe investiții în crearea de produse IT&C vândute în sine pe piață, așa cum se întâmplă în țările mai dezvoltate.
.webp)
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
