Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

Reactia sefei DNA, dupa motivarea CCR in cazul interceptarilor. Ce s-ar putea intampla cu unele dosare aflate pe rol

Embed:

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, afirma, intr-un interviu acordat AGERPRES, referindu-se la decizia CCR privind interceptarile, ca orice sprijin tehnic trebuie sa fie acordat doar de procurori, politisti sau companiile de telecomunicatii.

"In acest moment suntem pregatiti ca, odata ce decizia Curtii Constitutionale va fi publicata, sa procedam personal la punerea in aplicare a autorizatiilor, insa pentru a face fata la toate cele patru categorii de activitati pe care noi le desfasuram, atunci cand vorbim de supraveghere tehnica in scopul obtinerii de probe, sigur ca avem nevoie de resurse suplimentare", a afirmat sefa DNA.

Ea a subliniat ca pentru a respecta decizia CCR este nevoie de modificari privind structura de personal a DNA si de resurse umane si tehnice.

Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie DNA

"In primul rand, avem nevoie de o suplimentare a numarului de politisti care vor lucra in DNA, dar si o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregati din punct de vedere profesional politistii care vor lucra in DNA - ceea ce implica o suma de aproximativ 10 milioane de euro. In aceasta suma se include si necesitatea de a avea un spatiul suplimentar. (...) in principal, decizia Curtii Constitutionale obliga procurorii si politistii din politia judiciara sa procedeze personal la punerea in executare a autorizatiilor de supraveghere tehnica", a explicat Kovesi.

Aceasta a mentionat ca sunt patru tipuri de activitati care intra in procesul de supraveghere tehnica - interceptarile comunicatiilor, interceptarile in mediul ambiental, localizarile si situatiile in care este nevoie de acces la trafic de date.

"In prezent, prin pronuntarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie sa fie acordat doar de procurori, politisti sau doar de furnizorii sau companiile de telecomunicatii. In acest moment, noi am facut aceasta evaluare pentru a putea lucra eficient in cazurile noastre. (...) Avem nevoie de aceasta suplimentare a bugetului, insa aceasta evaluare este valabila doar daca putem folosi infrastructura deja existenta a SRI, cu conditia ca punerea in executare sa se faca direct de politistii si procurorii din DNA. Acest lucru este posibil in acest moment - ca politistii si procurorii din DNA sa procedeze personal la punerea in aplicare a acestor autorizatii -, dar trebuie sa folosim aceasta infrastructura", a mai spus seful DNA.

Potrivit acesteia, in situatia in care, din punct de vedere legal, nu va fi permisa folosirea infrastructurii existente, evaluarea facuta va fi mult mai mare.

In ceea ce priveste situatia dosarelor aflate pe rol, ea a dat asigurari ca procurorii DNA isi vor continua activitatea, dar a admis ca exista posibilitatea ca unele sa fie intarziate.

"Avem peste 7.300 de dosare in acest moment in lucru la aproximativ 120 de procurori. Este un volum foarte mare de dosare. Sunt procurori care au in lucru peste 100 de dosare. (...) Daca va fi aprobata suplimentarea schemei de personal pana in acel moment va trebui sa folosim resursele existente, motiv pentru care anumite dosare sau in general dosarele de urmarire penala care nu sunt aproape de finalizare vor fi un pic intarziate. In acest moment, trebuie sa folosim politistii din politia judiciara pe care ii avem pentru a pune in aplicare aceste masuri de supraveghere tehnica. Asadar, vom avea cativa politisti care nu vor mai lucra in dosarele penale si care vor fi pregatiti din punct de vedere profesional de colegii de la Serviciul Tehnic pentru a putea sa continuam aceste activitati care sunt extrem de necesare si utile in strangerea probatoriului", a adaugat ea.

Despre decizia CCR si "binomul SRI-DNA", Kovesi a precizat ca Directia Nationala Anticoruptie a lucrat cu toate institutiile statului care puteau oferi sprijin tehnic sau informativ si va continua colaborarea. "Pana la urma nu cred ca este neconstitutional sa lucrezi cu o institutie a statului care iti ofera un anumit sprijin tehnic sau iti ofera o anumita infrastructura. (...) Desigur, colaborarea noastra cu SRI, dar si cu celelalte institutii se va desfasura doar in conformitate cu legea", a punctat Laura Codruta Kovesi.

Motivarea CCR in cazul interceptarilor

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) sustine ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica.

"Or, pornind de la datele concrete din speta dedusa controlului de constitutionalitate, Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislatie infralegala, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decat autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate", se precizeaza in motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstitutionala sintagma "alte organe specializate ale statului" din articolul care reglementeaza efectuarea interceptarilor.

Avand in vedere caracterul intruziv al masurilor de supraveghere tehnica, CCR constata ca este obligatoriu ca acestea sa se efectueze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa masurii respective, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata.

SRI

"In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esentiale intr-un stat de drept: viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. (...) Asadar, standardul constitutional de protectie a vietii intime, familiale si private si a secretului corespondentei impune ca limitarea acestora sa se realizeze intr-un cadru normativ care sa stabileasca expres, intr-un mod clar, precis si previzibil care sunt organele abilitate sa efectueze operatiunile care constituie ingerinte in sfera protejata a drepturilor", se mai arata in motivare.

In opinia CCR, optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala, care sunt organe judiciare, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, in conditiile in care acestia pot detine avizul de ofiteri de politie judiciara, este justificata. Optiunea nu se justifica insa in privinta includerii sintagmei "alte organe specializate ale statului", neprecizate nici in cuprinsul Codului de procedura penala si nici in cuprinsul altor legi speciale.

"Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca dispozitiile criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept in componenta sa privind garantarea drepturilor cetatenilor si in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii", se mentioneaza in motivare.

interceptari

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor din Codul de procedura penala care prevad ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata nu doar de "organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei", ci si de "alte organe specializate ale statului".

"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin. (3), conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate", preciza CCR.

Curtea a constatat, totodata, ca sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul claritatii, preciziei si predictibilitatii, intrucat "nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor".

Alineatul din Codul de procedura penala supus controlului de constitutionalitate prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".

Decizia se aplica si dosarelor pe rol 

"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale (...). Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, insa, in mod corespunzator, in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata. In ceea ce priveste hotararile definitive, aceasta decizie poate servi ca temei de revizuire, in baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, in aceasta cauza, precum si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare, inaintea datei publicarii prezentei decizii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I", se arata in motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstitutionala sintagma "alte organe specializate ale statului" din articolul care reglementeaza efectuarea interceptarilor.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor din Codul de procedura penala care prevad ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata nu doar de "organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei", ci si de "alte organe specializate ale statului".

curtea constitutionala

"In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala este neconstitutionala. Curtea a constatat ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3), conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate", se preciza intr-un comunicat al CCR.

Curtea a constatat, totodata, ca sintagma supusa controlului nu respecta conditiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul claritatii, preciziei si predictibilitatii, intrucat "nu permite subiectilor de drept sa determine care sunt organele specializate ale statului abilitate sa realizeze masurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnica, masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor".

Alineatul din Codul de procedura penala supus controlului de constitutionalitate prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".

DNA cere suplimentarea bugetului cu 10,4 milioane de euro

Modificarea reglementarilor privind realizarea activitatilor de supraveghere tehnica, urmare a unei decizii a CCR, va impune detasarea, in cadrul DNA, a unui numar de 130 de lucratori de politie si pregatirea specifica a acestora, precum si achizitia de autovehicule si echipamente tehnice suplimentare, fapt ce presupune un efort bugetar de aproximativ 10,4 milioane euro, se arata intr-un comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie transmis miercuri AGERPRES.

sigla DNA

In aceste conditii, conducerea DNA a transmis miercuri Ministerului Justitiei o adresa in care se explica de ce sunt necesare promovarea unei hotarari de guvern prin care sa fie suplimentat numarul maxim de posturi al Directiei Nationale Anticoruptie cu 130 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, precum si rectificarea bugetului institutiei cu suma mentionata.

"Asigurarea acestor resurse conditioneaza desfasurarea, in continuare, cu aceeasi eficienta, a activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie de catre DNA", se precizeaza in comunicat.

Conform sursei citate, DNA coopereaza, in prezent, in vederea realizarii activitatilor de supraveghere tehnica, cu Serviciul Roman de Informatii, acesta asigurand suport logistic si tehnic pentru interceptarea comunicatiilor la distanta, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio-video si localizarea prin mijloace tehnice.

"In situatia in care, dupa publicarea deciziei mentionate in Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla in imposibilitatea de a folosi resursele operationale ale SRI, va fi necesara suplimentarea resurselor proprii ale DNA pentru a putea asigura in continuare eficienta activitatii de investigare a infractiunilor de coruptie", precizeaza DNA.

Astfel, in cadrul DNA a fost realizata o evaluare preliminara a volumului de activitate al Directiei din perspectiva activitatii de supraveghere tehnica, estimarile aratand ca, in noile conditii, ar fi nevoie de achizitionarea mai multor echipamente, dar si de personal suplimentar.

Potrivit comunicatului, s-a stabilit ca ar fi nevoie de achizitionarea de logistica pentru efectuarea inregistrarilor ambientale (cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro), de achizitionarea unui numar de 30 autovehicule de diferite tipuri (aproximativ 650.000 euro), de achizitionarea de logistica in materia interceptarii comunicatiilor (aproximativ 415.000 euro), dar si de atribuirea/ achizitia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucuresti in proximitatea sediului central al DNA, care sa aiba o suprafata utila de minim 1.000 - 1.500 mp si loc de parcare pentru minim 10 autovehicule (cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an), de detasarea unui numar suplimentar de 130 de lucratori de politie judiciara (cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual - efortul bugetar este in realitate mai mic, pentru ca, prin detasare de la MAI la DNA se realizeaza o economie corespunzatoare in bugetul ministerului), dar si de realizarea unor programe de pregatire profesionala (cost estimat 200.000 euro).

"Mentionam ca, pentru aceste estimari, s-a avut in vedere ipoteza folosirii de catre organele de urmarire penala a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicatiilor la distanta. in situatia in care ar fi necesare achizitii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creste in mod substantial, fara ca la acest moment sa putem face o estimare, avand in vedere ca un asemenea demers nu a mai fost realizat in cadrul sistemului judiciar", precizeaza DNA.

Totodata, DNA atrage atentia ca, in perioada imediat urmatoare, eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ, avand in vedere timpul necesar derularii procedurilor de achizitie.

"Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achizitie, precum si pentru selectia si pregatirea personalului, in perioada imediat urmatoare, eficienta activitatii de supraveghere tehnica ar putea sa scada semnificativ, cu impact corespunzator asupra finalitatii investigatiilor efectuate in aceste cauze. Estimam ca activitatea ar putea reveni la standardele din prezent intr-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele mentionate anterior", se arata in comunicat.

 

Sursa: Agerpres, Data publicarii: 9 Martie 2016
  • sigla DNA
  • Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie DNA
  • curtea constitutionala
  • SRI
  • interceptari
  • Cover CCR interceptari
  • cover Laura codruta Kovesi
  • 31 Comenteaza
Citeste mai multe despre: DNA, Curtea Constitutionala, interceptari,
Ultimele stiri
 
 
© 2015 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed