Frauda a imbolnavit sistemul de sanatate. In loc sa ancheteze directorii de spitale, autoritatile ii sperie pe pacienti

spital bani frauda

Dupa ani de zile, autoritatile au inceput sa ia la bani marunti fraudele din sistemul sanitar. Ancheta risca insa sa se transforme intr-o vanatoare de vrajitoare in care pacientii sunt pusi sa justifice fiecare analiza facuta in ultima vreme.

Echipament medical cumparat la un pret de 26 de ori mai mare, servicii de spalatorie contractate la firme care se ocupa cu spatiile verzi, consultanta platita, dar nefacuta niciodata. Asa arata frauda din sistemul de sanatate romanesc, descoperita chiar de o ancheta guvernamentala. Spitalul Bagdasar Arseni, unde autoritatile au inceput sa investigheze fraudele, e doar un mic exemplu dintr-un vast sistem bolnav. Din pacate, cei care sufera sunt, in final, tot pacientii.

O rezerva de spital a costat cat o masina noua
Spitalul Bagdasar Arseni a fost redeschis in toamna lui 2013, dupa o reabilitare care a durat 7 ani. In acest timp, pacientii celui mai mare spital de neurochirurgie din tara au stat inghesuiti cate 16 intr-un salon. In final, intr-o rezerva s-au investit 10.000 de euro, potrivit chiar managerului spitalului: o noptiera cu frigider a costat 9600 de lei, un fotoliu 8500 de lei, iar o canapea 5200 de lei.

 

Lucrarile de la Bagdasar Arseni au ajuns insa curand in atentia DNA, dupa o sesizare primita de la Guvern privind posibile fapte de natura penala. Mai concret, este vorba despre plata unor servicii de consultanta neprestate, plata a milioane de lei catre "firme de familie" care nu au lucrat nimic si cumpararea de echipamente la suprapret. Pentru echipamentele cumparate, adaosul comercial s-a ridicat si la 2.637%. In perioada supusa controlului, adica perioada in care s-au realizat si lucrarile de reabilitare, spitalul a fost condus de Anca Buliman.

Citește și
simulare George Copos
Efectele primelor zile dupa gratii. Copos e de nerecunoscut, Padureanu implora sa fie lasat intr-un spital civil
Lovitură pentru Serghei Șoigu. În Rusia e scandal uriaș, a fost arestată o a treia persoană anchetată în dosarul viceministrului rus al Apărării

Cum arata rezervele de lux de la Bagdasar Arseni

Rufele se spala in familia directorului
In raportul Corpului de control al premierului privind verificarile facute la Spitalul Bagdasar-Arseni este mentionata, intre altele, efectuarea serviciilor de spalatorie si curatatorie uscata prin firme "de familie". Astfel, pentru perioada 2008 - 2012, aceste servicii au fost atribuite asocierii formate din firmele Blumarin International SRL Bucuresti (lider de asociere) si Cridor Imobiliara SRL Rosiorii de Vede. Prima dintre firme nu detine insa echipamente, masini si personal calificat pentru executarea serviciilor respective, a aratat controlul guvernamental. Serviciile au fost facute, in realitate, de cea de-a doua societate, la un pret mai mic decat cel platit de spital. Conform raportului, diferenta, care a intrat in conturile Blumarin International SRL, a fost de 1.801.825,56 RON. Bani pentru care compania nu a facut nimic.

Apoi, in iulie 2012, aceleasi servicii au fost atribuite, pe patru ani, asocierii Finiserv Global Consulting SRL (lider de asociere) si Cridor Imobiliara SRL. Verificarile legate de prima firma au aratat ca aceasta desfasoara activitati de peisagistica, curatenie exterioara si intretinere parcari. Dar nu detine echipamente, masini si personal calificat pentru spalatorie-curatatorie. Asa ca, la fel ca mai inainte, aceste servicii au fost prestate de Cridor Imobiliara.

Conform raportului, sotul directoarei de atunci de la Bagdasar era economist la Finiserv in perioada desfasurarii procedurii de atribuire, iar o persoana care detine 50% din partile sociale ale aceleiasi firme este fiica patroanei de la Blumarin - beneficiarul anterior al contractului pentru aceste servicii.

Adaos comercial de Cartea Recordurilor
Tot la Bagdasar-Arseni, corpul de control al premierului a constatat "favorizarea anumitor operatori economici in obtinerea contractelor de achizitie publica privind furnizarea de mobilier, dispozitive si echipamente medicale". Comitetul director al spitalului a intocmit un Plan de mobilare a unitatii si un Plan de dotare a salilor de operatie, pe baza datelor transmise de trei societati de la care s-au si cumparat ulterior mobila si echipamentul, fara licitatie.

De pilda, Radius Medical SRL a majorat de peste 2,69 ori pretul de vanzare catre spital fata de pretul de achizitie de la producatorii externi, obtinand un avantaj patrimonial de 1.579.512,27 lei (fara TVA). Medical Tehnologies International a majorat de peste patru ori pretul de vanzare, obtinand un avantaj patrimonial de 4.399.506,82 lei iar asocierea formata din Visa SA si Constantinescu GT&C a majorat de peste doua ori pretul de vanzare, obtinand astfel un avantaj patrimonial de peste 10 milioane de lei.

Pentru un carucior resuscitare complet echipat, pretul platit producatorului extern a fost de 4.641,79 lei (fara TVA), iar cel platit de spital - 127.050 lei. Adaosul comercial a fost deci 2.637,09%. Pentru un pat cu saltea cu presiune scazuta, producatorului extern i s-au platit 5.393,53 lei dar spitalul a dat 47.460 lei, adaosul comercial fiind de 779,94%. Iar la un bisturiu cu ultrasunete torsionale pentru disectie si coagulare, adaosul comercial a fost de numai 698,81%.

Copii de 11 ani, trasi raspundere in locul directorilor
Managerul din acea perioada, Anca Buliman, s-a declarat absolut surprinsa. "Ma surprind lucrurile mentionate in raport despre care am auzit. Eu nu am intrat in posesia niciunui document, dar pot sa va spun ca m-am ferit ca naiba de achizitii directe”. In opinia fostei directoare, informatiile au fost date publicitatii pentru a o descuraja sa participe la concurdul din aprilie pentru sefia spitalului.

Confruntate cu proportiile fraudei, autoritatile au inceput controale dure, insa mai putin la directorii de spitale cat la pacienti. Casa de Asigurari Bucuresti a speriat mii de oameni trimitandu-le instiintari privind datorii pentru diverse analize. De pilda, o femeie din Bucuresti a fost notificata prin doua adrese ca are bani de dat la Casa de Asigurari de Sanatate. Din primul document reiese ca datoreaza suma de 18 lei pentru 2 investigatii ginecologice pe care le-ar fi facut fiica ei. Dar fetita, in varsta de 11 ani, nu ar avea de ce faca astfel de analize. La o privire mai atenta, femeia a observat ca analiza respectiva apare pe numele copilei, dar cu un alt cod numeric personal.

O analiza facuta, doua decontate
Ce inseamna asta? Ca pentru greselile in declaratii si deconturile false facute de spitale, pacientii sunt cei pusi sa plateasca, desi sunt nevinovati. Reprezentantii Casei de Asigurari sustin ca au pornit aceasta actiune dupa ce un control al curtii de conturi a descoperit o schema de fraudare a bugetului: in multe cazuri, pe acelasi CNP, in perioada in care un asigurat a fost internat, au fost decontate de 2 ori analizele medicale. Asa ca au trimis peste 2.000 de notificari de plata doar in Capitala, pentru sume intre 20 si 800 de lei.

Cine primeste o asemenea notificare, trebuie sa mearga la CNAS unde va da o declaratie prin care contesta documentul, daca nu a beneficiat de acele servicii medicale. Asiguratul trebuie sa aduca acte medicale justificative iar daca le poate prezenta, prejudiciul se recupereaza de la spital. Autoritatile sper ca astfel sa puna capat unei fraude care pagubeste anual CNAS de 8 milioane de euro.

Insa cine ii plateste ceteanului timpul pierdut si spaima pe care o traieste la vederea unei asemenea notificari? Si de ce pacientii care trebuie sa plateasca pentru incapacitatea statului de a gestiona sistemul de sanatate

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
10 lei pe an, pretul platit de oamenii din 5 comune pentru modernizarea unui spital. Reteta de succes aplicata in Deta
10 lei pe an, pretul platit de oamenii din 5 comune pentru modernizarea unui spital. Reteta de succes aplicata in Deta

10 lei pentru fiecare locuitor din cinci comune din Timis au ajutat la imbunatatirea conditiilor in spitalul din orasul Deta. Cinci primarii au redus bugetul de investitii locale si doneaza anual aceasta suma catre spital.

Efectele primelor zile dupa gratii. Copos e de nerecunoscut, Padureanu implora sa fie lasat intr-un spital civil
Efectele primelor zile dupa gratii. Copos e de nerecunoscut, Padureanu implora sa fie lasat intr-un spital civil

Prima saptamana petrecuta in spatele gratiilor de greii din fotbalul romanesc s-a dovedit extrem de dificila, iar reactiile celor implicati sunt pe masura.

Spitalul Judetean din Constanta, un pericol pentru pacienti. Replica unei asistente:
Spitalul Judetean din Constanta, un pericol pentru pacienti. Replica unei asistente: "Nu e normal sa stam langa un bolnav"

Scandal de proportii la Spitalul Judetean din Constanta. Rudele unui barbat aflat de opt luni in coma si plin de rani aproape infectate ii acuza pe angajati de neglijenta.

Recomandări
Parlamentul European a alocat 4,8 miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei
Parlamentul European a alocat 4,8 miliarde de euro pentru sprijinul Ucrainei

Parlamentul European a decis alocarea a 4,8 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la inițiativa deputatului Siegfried Mureşan (PPE/PNL). Raportul său, care conține și această prevedere, a fost votat joi cu largă majoritate.

Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru șefia Comisiei Europene. Ce șanse are să o înlocuiască pe von der Leyen
Politico: Klaus Iohannis, pe lista scurtă pentru șefia Comisiei Europene. Ce șanse are să o înlocuiască pe von der Leyen

Politico a enumerat o serie de posibili succesori ai Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Printre ei se numără și președintele României, Klaus Iohannis.  

Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale
Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale

Alte trei bănci au câștigat procesele cu Autoritatea Națională a Consumatorilor, care le obligase să emită scandețare cu rate egale la credite pentru toși clienții. La acest moment sunt cinci instituții bancare care au avut căștig de cauză.