Iniţiativa legislativă privind implementarea taxării inverse generalizate a TVA promovată de parlamentarii AUR ar reprezenta o soluţie susţinută de economişti pentru a reduce GAP-ul de TVA al României, cel mai mare din Uniunea Europeană, dar şi pentru recuperarea miliardelor de euro pierdute în fraudele de tip „carusel”, notează Agerpres.
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a subliniat că implementarea taxării inverse s-a dovedit funcţională în domeniile în care aceasta este valabilă.
„Noi avem astăzi un sistem mixt, practic, în care avem anumite domenii în care funcţionează taxarea inversă, adică încasarea TVA la consum, numai la consum şi, pe de altă parte, avem regula generală, cadrul general, care este încasarea fracţionată a taxei pe valoare adăugată”, a declarat liderul AUR.
Deputatul AUR Gianina Şerban, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege privind taxarea inversă, a susţinut că proiectul de lege este expresia voinţei mediului de afaceri românesc: „Acest proiect legislativ a venit în urma mai multor solicitări din partea antreprenorilor, din partea mediului de afaceri. Într-adevăr, acest proiect legislativ este un beneficiu real pentru mediul de afaceri românesc”.
Specialistul în fiscalitate, Gabriel Biriş, a declarat în cadrul conferinţei organizate de AUR că România poate avea posibilitatea să solicite Comisiei Europene o derogare pentru a fi implementată taxarea inversă.
„Aveam posibilitatea să cerem taxare inversă generalizată, prin derogare de la Comisie, pe o directivă la care am avut şi eu un mic aport în 2016, directiva a fost aprobată în 2018, nu am cerut atunci taxare inversă generalizată. Cred însă că şi acum am putea, şi este pus în proiect, am putea să cerem o derogare şi să mergem pe un proiect pilot să vedem cum funcţionează”, a subliniat acesta.
Gabriel Biriş a adăugat că taxarea inversă este un mecanism prin care este combătută frauda fiscală, aşa cum s-a dovedit în cazul achiziţiilor dispozitivelor electronice. „Noi astăzi avem, nu ştiu câţi ştiţi, dar dacă cumpărăm mai multe telefoane mobile sau mai multe laptopuri şi factura trece de 22.500 de lei, avem taxare inversă. Deci noi aplicăm astăzi taxarea inversă la bunurile care sunt de risc fiscal. Deci taxarea inversă este o măsură de combatere a fraudei, nu? Da. Păi şi atunci de ce să nu o aplicăm la toate? Dacă este bună pentru unele, de ce n-ar fi pentru toate?”, a declarat economistul Gabriel Biriş.
Problemele fiscale ale României
Un raport al Comisiei Europene de la finalul anului 2025, arată că în 2023, România a colectat venituri totale din TVA de 21,449 miliarde de euro. Deficitul de conformare la TVA a fost estimat la 9,201 miliarde de euro, echivalentul a 30,0% din obligația fiscală totală teoretică din TVA.
Nivelul este în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2022. În perioada 2019–2023, decalajul de conformare la TVA s-a redus ușor, de la 30,9% la 30,0%. Cu un gap mediu al TVA în Uniunea Europeană de aproximativ 9,5%, România se situează pe ultimul loc între statele membre UE.
Cu venituri fiscale din PIB (cât încasează statul prin taxe, impozite și asigurări sociale ca procentaj din economie) asemănătoare unui Paradis Fiscal, România pare sortită să convertească orice creștere economică reală doar în strictul necesar funcționării statului și asistenței sociale, nu și în dezvoltarea economiei sau, de exemplu, în crearea de noi locuri de muncă.
Până la reducerea evaziunii însă, subiect pe care, de zeci de ani statul își asumă poziția de înfrânt, bugetul ar putea fi optimizat și pe partea de cheltuieli, mai ales în ceea ce privește anvelopa salarială bugetară.
„Este adevărat că o restructurare poate dura mai mult timp, că implică unele cheltuieli compensatorii, dar beneficiile pe termen lung sunt semnificative”, a declarat pentru Știrile ProTV.ro economistul Bogdan Belciu.
Veniturile fiscale ale României sunt relativ stabile în ultimii ani în jurul valorii de 28% din PIB. Media europeană este de circa 41% din PIB.
Dintre statele UE, România este depășită doar de Irlanda (stat care și-a asumat statutul de cvasi-paradis fiscal) la capitolul cea mai mică pondere a taxelor încasate de stat din PIB, care are un venit de 21%.
Dacă statul român ar reuși să încaseze taxele și impozitele la un nivel similar celui din UE surplusul bugetar ar fi de ordinul a peste 20 de miliarde de euro anual. Spre comparație, cheltuielile de capital, investițiile din fonduri proprii, ale statului, au fost de doar 13 miliarde de euro anul trecut.
.webp)
