Într-un interviu acordat lui Cristian Leonte la București, profesorul de la Oxford a spus că principala întrebare care planează asupra scenei politice este „cine conduce România în momentul de față”.
„Cu atenție și îngrijorare. Trebuie să fim foarte îngrijorați, pentru că este o situație destul de dificilă din punctul meu de vedere. Întrebarea care mă preocupă după criza politică este cine conduce România în momentul de față. Guvernul este paralizat, este un guvern interimar care nu are capacitatea să adopte hotărâri cu amploare. Președinția este oarecum izolată”, a declarat Corneliu Bjola.
Profesorul consideră că instabilitatea politică actuală afectează inclusiv autoritatea președintelui și capacitatea statului de a reacționa într-un context economic și geopolitic deja complicat.
„Mă tem că autoritatea președintelui este în declin. Dacă nu era în declin, nu aveam această criză”, a spus acesta.
Corneliu Bjola avertizează că prelungirea crizei politice ar putea produce efecte economice rapide, de la creșterea costurilor de împrumut până la accentuarea percepției de instabilitate.
„Situația economică oricum era problematică dinainte. Probabil că Banca Națională continuă să pompeze bani ca să mențină acest curs, dar nu poate să facă asta la nesfârșit”, a afirmat profesorul.
Acesta a explicat că o criză politică prelungită „săptămâni sau luni” poate scoate la suprafață probleme și mai grave.
„Dobânda pentru împrumuturile externe obligatoriu va crește și dacă va crește asta se repercutează și intern. Această percepție de instabilitate și de haos va alimenta și mai mult forțele antisistem”, a avertizat Bjola.
Corneliu Bjola: „Nu cred că am mai fost într-o situație similară”
Profesorul de la Oxford spune că actualul blocaj politic este diferit de alte crize traversate de România după 1989, tocmai pentru că instituțiile-cheie nu mai par sincronizate.
„Nu cred că am mai fost într-o situație similară în trecut, pentru că existau centre de putere care oarecum se sincronizau”, a spus acesta.
În opinia sa, lipsa unei majorități stabile și imposibilitatea formării rapide a unui nou executiv riscă să prelungească sentimentul de incertitudine.
Bjola a analizat și variantele politice aflate pe masă, de la un guvern majoritar până la formule minoritare, însă consideră că toate sunt fragile.
„Sunt două categorii de variante: guverne majoritare sau guverne minoritare. (...) Nu sunt prea multe opțiuni”, a explicat profesorul.
În analiza sa, actuala criză riscă să accelereze ascensiunea curentului antisistem din România, pe fondul neîncrederii tot mai mari în partidele tradiționale.
Profesorul susține că fostul premier Ilie Bolojan a reușit să capteze o parte din acest val de nemulțumire publică.
„Foarte interesant mi s-a părut că el a devenit acum forța antisistem. (...) Exact premierul a reușit să capteze foarte bine acest curent”, a afirmat Bjola.
Acesta consideră că percepția de „haos” și lipsă de direcție politică poate alimenta și mai puternic formațiunile populiste și radicale.
„Persistența acestei crize și percepția de instabilitate vor alimenta și mai mult forțele antisistem”, a concluzionat profesorul de la Oxford.
