Un port care stă să cadă și o industrie pusă în pericol. Cine sunt cei care își bat joc de Dunăre

Data publicarii: 02-10-2017 06:50

Se întâmplă la Giurgiu, un loc prin care turiştii ar trebui să ajungă pe Dunăre spre capitala României. Din păcate, coboară la Ruse şi îşi lasă banii în Bulgaria. Urmează un nou episod din campania Ştirilor ProTV, "Un fluviu de prostie."

În port n-au ce să caute turişti! Este filosofia după care se ghidează şeful porturilor din România. În timp ce noi distrugem tot, în Austria călătoresc pe apă peste un milion două sute de mii de oameni în fiecare an.

Mai grav, la Giurgiu, navele construite în şantierul naval n-au pe unde să iasă. Sunt ani buni de când canalul de acces către Dunăre n-a mai fost curăţat de autorităţi.

Portul Giurgiu, poartă de intrare de pe Dunăre spre Capitală României. Pe mal tronează o clădire de patrimoniu, dotată la ultima reparație, în 2010, cu geamuri termopan şi văruită într-un albastru şters care acum pică. Reparaţia a costat 100.000 de euro. Este sediul central al APDF, administraţia porturilor Dunării fluviale. În faţă clădirii sunt câini şi gunoaie.

Nicolae Barbu este primarul Giurgiului. Ar vrea să schimbe faţa acestui loc cu banii europenilor. Nu poate.

Municipalitatea are resurse financiare ca să o amenjeze. Are eligibilitate la fonduri europene să o amenajeze. Terenul e al statului, dat în administrarea APDF. Am n demersuri că să o reuşim să o trecem în administrare, să putem obţinem fonduri să o amenajăm. Ne-au spus nu se poate. Au spus că au dumnealor proiecte şi nu se poate.”

SURSA: Pro TV

Dănuţ Ofiţeru este director adjunct APDF. Conduce instituţia de mai bine de 10 ani şi răspunde de toate porturile, de la Baziaş până la Brăila. Îi place aici şi nu vede ce alte schimbări s-ar mai putea realiza.

Prin urmare, turiştii n-au ce să caute aici. Este o frântură din filosofia de lider a şefului APDF, cel care răspunde de toate porturile pe o rază de 800 de km. Astfel de oameni au condus şi adus porturile româneşti în faliment. APDF deţine şi tereul din spatele clădirii. Hectare întregi de bălării.

Chiar dacă terenul este al statului, Ofiţeru vrea bani pe el.

”Ele pot fi dată către altcineva cu dreaptă şi justă despăgubire. Nu pot fi date pe degeaba.”

Aşa că zona rămâne împânzită de bălării şi gunoaie. Turiştii opresc în port. Se uită la mizeria de aici şi sunt lătraţi de câini.

Marian Drăgan face parte din echipajul unei nave de croazieră şi-l contrazice pe şeful APDF.

Uitaţi-vă şi dvs., unde vin autobuzele? Noi facem îmbarcare la Giurgiu. Deci turiştii vin aici. I-ar interesa zona asta să se plimbe? Logic. Ca orice om după ce stai o zi şi o noapte, normal că vrei să ieşi şi tu să te plimbi. Dvs. ce aţi face după 24 de ore de navigaţie? Aţi ieşi un pic pe mal să va mai demagnetizaţi un pic? Şi aici au unde să facă? Ar fi frumos să facă, ca la Bratislava sau ...” Marian Drăgan, membru echipaj

Lecția austriacă

Viena, portul de pasageri. Austriecii au transformat turismul într-o industrie. În acest moment în portul de pasageri sunt peste 20 de nave, care încarcă şi descarcă pasageri din toată lumea.

Peste un milion două sute de mii de turişti călătoresc pe apă în fiecare an în Austria. Asta înseamnă bani mulţi la bugetul statului. Daniela Obermaier este director de croazieră. Navele companiei la care lucrează nu coboară în România, pentru că la noi Dunărea nu este întreţinută, iar apa este prea mică.

România a avut cândva nave de croziera pe Dunăre. Nu mai are. La Giurgiu, turiştii sunt aduşi cu autocarul de pe aeroportulOtopeni, îmbarcaţi pe vapor şi trecuţi la bulgari, la Ruse.

Bulgarii au înţeles că turismul înseamnă bani. Vor construi în această zona o faleză cu fonduri europene. 5 milioane de euro pentru ca navele de pasageri, croazieră, să acosteze la ei.

În proiect suntem şi noi. Banii au fost împărţiţi frăţeşte între Ruse şi Giurgiu.

SURSA: Pro TV

3 milioane de euro va plăti primăria pentru un port de ambarcațiuni mici. Care nu este însă la Dunăre, ci pe un canal, departe de cursul fluviului.

Locul musteşte de gunoie şi tot felul de resturi care plutesc pe apă, urat mirositoare. Aici primarul visează să atragă ambarcaţiunile de pe lacul Snagov. Şi acest canal ţine tot de APDF, care ar trebui să-l cureţe.

Primar Giurgiu: ”Uitaţi ce greu ies navele din canal. Aici APDF ar trebui să cureţe zona pentru că dumnealor exploatează zona.”

Dănuț Ofițeru, director adjunct APDF: ”Ultima dată când am asigurat dragajul, în 2012. Ei spun un neadevăr. Ultima activitate de dragaj în canalul Sfântu Gheorghe, în 2012.”

Ofiţeru e contrazis de oamenii de afacere din zona.

Ion Bornea, șef depozit GPL: ”Vedeţi că nu se vede nimic din cauza nivelului foarte scăzut. Eu lucrez în zona liberă de 11 ani. N-am văzut niciodată dragat.”

SURSA: Pro TV

”Banii i-am împărţit. 5 milioane au luat ei. 3 milioane am luat noi, partea română. Cu 5 milioane ei vor face acel cheu care aparţine municipalităţii. Şi au posibilitatea să investească. Iar noi am dat terenul în administrarea acestei companii.” Niculae Barbu, primar Giurgiu

În interiorul canalului este zona liberă Giurgiu, unde mai multe firme stau de luni bune pentru că navele cu marfă nu mai pot intră pe canal.

În zona liberă este şi şantierul naval în care lucrează peste 400 de oameni. Construiesc vapoare pentru clienţi din toată lumea. În ultima vreme însă şantierul refuză comenzi, pentru că nu are pe unde să scoată navele.

Adrian Patruche, director şantier naval: "Avem cerere de nave pe care le refuzăm pentru că riscăm să rămân cu ele 2-3 luni de zile în şantier. Perioada în care noi primim penalităţi de 3,5-5 mii de euro/zi. Vă daţi seama ce înseamnă 3 luni de zile o nava să stea în şantier, din cauza că nu avem apă o pe Dunăre.”

APDF încasează din taxele din porturi mai bine de 3 milioane de euro în fiecare an. Ofiţeru spune însă că banii pleacă pe salarii şi întreţinerea porturilor, iar de dragat nu mai rămân.

De-a lungul timpului banii au fost tocaţi aiurea.

Dubova. Malul Dunării. Revoltător este faptul că în timp ce pentru curăţarea canalelor sau alte investiţii în proturi nu se găsesc bani, pentru o viluţa de protocol la poalele pădurii şi la marginea Dunării s-au găsit...

Oamenii locului spun însă că mai tot timpul aici vin şefii APDF la relaxare.

Dănuț Ofițeru, director adjunct APDF: ”Căsuţa de la Dubova este un punct în care este destinat bazei de intervenţie în cazul poluării accidentale. ...e realizată din surse proprii. Aia cât a costat? Cred că undeva la 30-40 de mii de euro.”

A costat 70.000 de euro, exact cât ar fi costat dragarea canalului din Giurgiu. Revoltător este şi faptul că actualul ministru al Transporturilor a fost directorul zonei libere Giurgiu înainte de a ajunge în minister şi cunoaşte foarte bine situaţia de aici.

Susţine că a schimbat managementul companiei APDF, dar în funcţie a rămas acelaşi director care nu e în stare să ajungă la o înţelegere cu autorităţile locale din Giurgiu şi să schimbe faţa locului.

Director adjunct APDF: ”Eu nu cred că e vorba despre interese politice, eu cred că e vorba de orgolii”.

Orgoliile unor oameni au făcut că porturile noastre să moară, şi-au bătut şi îşi bat joc de Dunăre, stau neclintiţi în scaune de ani de zile, pentru că nimeni până acum nu i-a tras la răspundere.

SURSA: Pro TV
Situație dramatică în portul Corabia. La Ministerul Transporturilor, oamenii își bat joc de Dunăre
Situație dramatică în portul Corabia. La Ministerul Transporturilor, oamenii își bat joc de Dunăre

Avem un miliard de euro la dispoziţie, din fonduri europene, pentru transportul naval. Avem şi planuri ca să facem din Dunăre o adevărată autostrada pe apă.

Bani cheltuiţi aiurea. De 9 ani, pontonul de la Calafat zace la mal şi toacă o avere în fiecare lună
Bani cheltuiţi aiurea. De 9 ani, pontonul de la Calafat zace la mal şi toacă o avere în fiecare lună

Bani cheltuiţi aiurea, industrie distrusă, angajaţi plătiţi de stat ca să stea. Este situaţia întâlnită în multe din porturile noastre la Dunăre.