Situație dramatică în portul Corabia. La Ministerul Transporturilor, oamenii își bat joc de Dunăre

Asta susţin mai marii din ministerul Transporturilor. Însă realitatea crudă din teren îi contrazice. Mergem astăzi pe Dunăre, dar şi prin birourile celor care ar trebui să se ocupe de acest fluviu.

În porturile noastre, sunt situaţii dramatice. La Corabia, de exemplu, mai multe silozuri stau încărcate cu marfă, pentru că vapoarele nu reuşesc să ajungă la ele. Zona este invadată de nisip, apa are doar câţiva centimetri, iar cei care trebuie să cureţe Dunărea îşi pasează răspunderea de la unul la altul.

Campania Ştirilor PRO TV, "Un fluviu de prostie", ajunge la Ministerul Transporturilor, unde oameni numiţi politic şi-au bătut şi-şi bat joc... de Dunăre, şi automat...de noi.

Anul acesta a fost seceta, nivelul apei a scăzut, iar în mijlocul fluviului au apărut insule uriaşe de nisip.

Nava Mercur 206 cară marfă în portul Constanţa. Cei trei căpitani se vaită.

"Suntem singura ţară membră a Uniunii Europene în care nu s-a făcut absolut nimic, în ce priveşte navigaţia pe Dunăre nu s-au modernizat malurile, nu s-au regularizat..”

Nava împinge 7 barje, dar pentru că apa e mică echipajul e nevoit să facă "tuguri", adică să treacă pe rând barjele prin punctele critice.

Asta înseamnă consum de combustibil, câteva ore bune pentru fiecare tug, costuri mai mari, 3 zile în plus pentru fiecare transport.

Alex Dima: ”Mai bine de 2 luni am solicitat o întrevedere cu ministrul Transporturilor pentru a-i povesti ce am găsit pe Dunăre. Când, în cele din urmă m-a primit, am descoperit un ministru cu multe planuri, care în teren nu se văd. Şi acelaşi lucru l-am descoperit şi la subalternii săi. Mihai Tămâian e secretar de stat şi răspunde de sectorul naval. Este emotiv şi are nevoie de încurajările şefului de la comunicare din minister.”

A acceptat să dea dea interviu doar însoţit de directorul sectorul naval, Gabriela Murgeanu, care este de câţiva ani în funcţie.

Pe scurt, ministerul vrea să facă un studiu cu 2 milioane de euro pentru a vedea care sunt problemele din porturi. După care urmează să găsească alţi bani, pentru a se apuca de treabă.

Deocamdată nu sunt bani nici măcar pentru studiu. Cu toate că bani mulţi ne stau la dispoziţie din fonduri europene.

De Dunăre se ocupă mai multe regii autonome şi companii naţionale în care statul este majoritar şi pe care ministerul nu e stare să le coordoneze. Una dintre ele este APDF şi răspunde de porturile Dunării fluviale. Are sediul central în Giurgiu într-o clădire în formă de navă.

Dănuţ Ofiţeru este director adjunct. Conducerea instituţiei n-a fost în stare nici măcar să întreţină clădirea în care îşi are sediul.

De întreţinere canalului navigabil se ocupă o altă instituţie, AFDJ, Administraţia Fuvială a Dunării de Jos, cu sediul în Galaţi. Dorian Dumitru este director.

Alex Dima: Cum stăm cu Dunărea?

Dorian Dumitru: Cu Dunărea stăm bine

Dar lucrurile nu stau aşa.

La mijlocul verii, în Giurgiu, directorul AFDJ s-a întâlnit cu omologul sau bulgar, dar bulgarii n-au vrut să dea ochii cu noi.

În această vară şi ministrul Transporturilor a mers la Sofia pentru a le cere bulgarilor să ne permită să curățăm noi şi în sectorul lor.

Miai Tămâian, secretar de stat: ”Anul trecut am primit acordul autorităţilor bulgare. Am urmat toţi paşii care erau atribuţiile părţii române, de a asigura finanţarea. Am asigurat finanţarea, iar la momentul în care am vrut efectiv să intervenim ni s-a refuzat accesul în zonă.”

Viorel Panait este preşedintele patronatului din portul Constanţa şi spune ce stă de fapt în spatele acestui refuz: ”Bulgaria nu are interes. Are interes pentru rutele auto. Să o tranziteze, să fie accesibile porturile bulgăreşti Burgas şi Varna.”

Prin urmare, bulgarii au interes ca navele care vin pe mare să oprească în porturile lor şi nu în Constanţa, o situaţie care se întâmplă de ani de zile şi pe care oficialii de la noi n-au fost în stare să o rezolve.

Între timp, pe Dunăre transportul e din ce în ce mai dificil, în unele locuri imposibil.

Portul corabia. În zonă au apărut insule de nisip, iar navele nu mai pătrund aici. Mai multe silozuri stau încărcate cu marfă.

Mariana Caroi, şef siloz: ”Silozurile sunt arhipline. Suntem blocaţi. La ora actuală tot ce este pe malul Dunării...suntem blocaţi. Nu se poate încarca marfă. Producătorii stau cu marfa în câmp.”

Acum câţiva ani APDF a curăţat de nisip intrarea în port.

Ceva mai la vale, într-un birou, un angajat APDF ascultă starea vremii la televizor.

Alex Dima: Ce faceţi?

Viorel Șercău, şef port: Ne uităm şi noi, că aşteptăm să crească apa. Întrebaţi la purtătorul de cuvânt la Giurgiu.

Alex Dima: Ce să întreb la purtătorul de cuvânt la Giurgiu, când Dunărea e aici. Ce faceţi cu Dunărea din faţa dvs.?

Viorel Șercău: E în faţa noastră. Nu suntem noi dumnezei ca să creştem apă.

De la Giurgiu, şeful său vine cu explicaţii.

Dănuț Ofițeru, director adjunct APDF: Valoarea pentru acest dragaj depăşeşte 2-3 sute de mii de euro. Bani pe care nu îi avem în momentul de faţă.

Revoltător este faptul că în timp ce APDF se vaită că nu are bani pentru dragare, în faţa portului Corabia o dragă stătea degeaba.

Chiar dacă stă degeaba, draga nu poate lucra în port pentru că este contractată de AFDJ Galaţi pentru întreţinerea senalului navigabil în sectorul administrat de români, unde deocamdată nu sunt probleme.

Iar AFDJ nu colaborează cu APDF pentru a nu se călca pe bătături.

Două instituţii ale statului cunosc problema dar nu o rezolva. Revoltător este şi faptul că directorul APDF, Administraţia porturilor, Dănuţ Ofiţeru, este şi preşedintele consiliului de administraţie al AFDJ, administrația fluvială. Dar nu face nimic. Aşteaptă o decizie din minister.

La o lună după vizită noastră în Corabia, secretarul de stat Tămâian şi directorul Murgeanu au fost în Corabia.

O lună mai târziu, la mijlocul lui septembrie, în portul Corabia nu se întâmplase nimic.

Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor: ”Încercăm să intervenim cu cei de la AFDJ pentru a debloca această situaţie în timp util. În timp util adică în cursul acestui an încercăm să intervenim în ce a mai rămas din acest an.”

Prin urmare nu se ştie dacă ministerul va fi stare ca până la sfârşitul anului să intervină în portul Corabia.

Situaţia din Corabia este emblematică pentru felul în care acţionează autorităţile noastre.

Îşi pasează răspunderea de la una la altă, directorii de instituţii stau pe acealași scaun ani la rând, fără să-i deranjeze nimeni, acoperiţi de hărţii şi legi proaste, iar miniştri și subalternii lor numiți politic sunt dovadă vie a neputinţei şi de cele mai multe ori a incompetenţei.