Satul din Grecia care este înghițit și reapare din apă în fiecare an. Misterul din spatele lacului Mornos

Este și cazul unui sat grecesc care iese din lac atunci când nu plouă timp de mai multe zile. Este vorba despre așezarea Kallio, cu o istorie aparte. Satul este cunoscut drept localitatea care a fost scufundată pentru a asigura necesarul de apă al Atenei. Iar în spatele acestei povești există un motiv și, bineînțeles, o istorie.

Povestea satului Kallio

Așezarea Kallio se află în Fokida. De fapt, satul se afla în locul în care, în 1980, a fost creat lacul artificial Mornos, în urma construirii barajului Mornos. Din acest motiv, satul a fost mutat într-o altă locație, deasupra malurilor lacului, în timp ce vechea așezare a fost acoperită de apele lacului.

S-a decis ca satul grecesc Kallio să fie mutat într-o altă locație, mai exact într-o zonă situată deasupra malurilor lacului. Astfel, vechea așezare a fost acoperită de apele lacului. Însă ceea ce este remarcabil este faptul că satul Kallio nu a rămas acoperit permanent de apă.

De fapt, satul „iese la suprafață” de fiecare dată când nu plouă timp de mai multe zile. Atunci când nivelul lacului scade din cauza secetei, o parte din această așezare cu o istorie aparte iese la iveală din apele lacului, conform exploringgreece.

Când începe din nou să plouă, satul dispare sub apele lacului, iar în urma lui rămân doar poveștile care îi păstrează istoria. Până în 1916, satul Kallio se numea Velouchovo. Ulterior, a primit numele de Kallio, inspirat de orașul antic Gallipoli din apropiere.

În urma săpăturilor efectuate în satul scufundat Kallio au fost descoperite numeroase vestigii ale vechii așezări, printre care un cimitir, sanctuare și un teatru. Imaginile cu satul care reapare de fiecare dată după perioadele lungi fără ploaie sunt impresionante.

Fenomenul secetei. Când și cum reapar ruinele caselor la suprafața lacului Mornos

După luni de temperaturi neobișnuit de ridicate și secetă în mai multe regiuni ale Greciei, vestigiile unui sat scufundat au ieșit la suprafață în principalul rezervor de apă al Atenei. Pentru prima dată în mai bine de 30 de ani, ruinele unor case și ale unei școli au reapărut, în 2024.

Rămășițele satului Kallio se află într-un lac artificial alimentat de râurile Mornos și Evinos. Satul a fost scufundat la sfârșitul anilor 1970, când a fost construit barajul Mornos, la aproximativ 200 de kilometri vest de Atena. Potrivit AFP, președintele satului Kallio, Apostolis Gerodimos, a declarat pentru Athens News Agency (ANA) că aproape 80 de case au fost „sacrificate” pentru a asigura alimentarea cu apă a Atenei.

În 2024 a fost a doua oară când Kallio a reapărut. În anii 1990, satul a devenit vizibil din nou, după o perioadă similară de secetă.

Cum arată astăzi „satul fantomă” și ce mai pot vedea vizitatorii

Peisajul lacului Mornos s-a schimbat vizibil în ultimele luni, după ce ploile abundente din această iarnă și din luna aprilie au dus la o creștere semnificativă a nivelului apei, iar satul Kallio a început să dispară treptat din nou sub suprafața lacului.

Anul trecut, situația era complet diferită, deoarece satul scufundat Kallio reapărea tot mai mult pe măsură ce nivelul apei scădea.

Istoria satului este strâns legată de alimentarea cu apă a regiunii Attica, unde se află Atena. La începutul anilor 1980, locuitorii au părăsit așezarea pentru ca marele proiect al barajului Mornos să poată fi finalizat. Barajul rămâne și astăzi una dintre cele mai importante surse de alimentare cu apă a Atenei.

Datele recente arată o creștere clară a rezervelor de apă. Potrivit cifrelor furnizate de EYDAP, la 6 aprilie 2026, volumul de apă din lac era de 487.261.000 de metri cubi, iar o lună mai târziu, la 6 mai 2026, ajunsese la 525.585.000 de metri cubi. În decurs de o lună, s-a înregistrat o creștere semnificativă, pusă pe seama ploilor de primăvară continue.

Diferența este și mai evidentă în comparație cu anul trecut. În aceeași perioadă din 2025, rezervele scăzuseră la 319.832.000 de metri cubi, ceea ce a ridicat îngrijorări serioase cu privire la suficiența resurselor de apă din Attica.

Cum poți vizita zona lacului Mornos. Traseu turistic și atracții din apropiere

Lacul Mornos este al 9-lea cel mai mare lac artificial din Grecia și are un peisaj cu adevărat deosebit. Este situat între cei mai mari doi munți din Roumeli și este înconjurat de zone verzi și ape curgătoare. Este supranumit „lacul fluture” al Greciei. Un adevărat paradis în Fokida, care adăpostește o varietate bogată de plante și animale. Lacurile Greciei reprezintă o parte aparte a peisajului natural, iar lacul Mornos este unul dintre cele mai frumoase exemple.

Lacul-fluture al Greciei se remarcă prin flora și fauna bogată care s-au dezvoltat în jurul malurilor sale. Multe animale sălbatice își găsesc adăpost în apropierea lacului și în apele acestuia. Dacă ajungi aici, poți vedea specii rare de păsări și animale.

Deasupra lacului pot zbura pescăruși, dar și păsări de pradă care coboară din zonele montane. Este un loc în care poți fi aproape de natură, într-o zonă a Greciei inclusă în programul „Natura 2000”. Este lacul artificial Mornos, dar cu un peisaj natural deosebit.

Pe lângă frumusețea sa, lacul se remarcă și prin forma sa aparte. Dacă îl vezi din avion, ai putea avea impresia că seamănă cu un fluture acvatic. De-a lungul malurilor s-au format numeroase golfuri înguste, care îi dau aspectul unor „fiorduri din Fokida montană”. Vara, peisajul este deosebit, mai ales atunci când nivelul apei scade și ies la suprafață vestigiile fostului sat din zonă.

Este vorba despre o așezare care a fost mutată în mod obligatoriu într-o zonă mai înaltă înainte de formarea lacului. Imaginile peisajului sunt suficiente pentru a înțelege de ce zona atrage vizitatori care caută liniște și natură.

Regiunea Fokida este o destinație potrivită pentru o escapadă de weekend, indiferent de perioada anului. Toamna poți descoperi peisajele cu frunze galbene și aerul răcoros, iar iarna, munții acoperiți de zăpadă. Satele tradiționale din Roumeli, precum Lidoriki, Pentagioi, Dafnos și Artonina, oferă puncte de plecare pentru explorarea regiunii și pentru o pauză departe de aglomerația din Atena.