Povestea Cazinoului din Constanța. Detaliile neștiute despre clădirea emblematică de pe litoral
Simbol al orașului Constanța și una dintre principalele atracții turistice de pe litoralul românesc, Cazinoul de pe faleză se află în ultimele faze ale procesului de reabilitare. Schelele de pe fațada clădirii au fost date jos la începutul lunii august.
Impunătoarea clădire în stil Art Nouveau de pe faleza din Constanța își va redobândi farmecul în curând. În prima săptămână din august 2023 au fost luate jos schelele de pe fațada cazinoului, iar progresele sunt acum vizibile pentru oricine.
Alegeri 2024
22:26
Ilie Bolojan admite că a discutat cu Elena Lasconi şi cu Mircea Geoană, dar spune că nu le-a cerut celor doi să se retragă
19:17
Ce se întâmplă dacă o persoană încearcă să voteze de două ori și este identificată de sistemul de alertă
19:09
Negocieri între partidele „de dreapta”. Surse: PNL ar încerca să-l convingă pe Mircea Geoană să se retragă din cursă
15:52
AEP anunță că, în premieră, vom avea posibilitatea să vedem rezultatul alegerilor „în timp real”
Cazinoul are o poveste impresionantă, fiind martor tăcut al unor triste momente din istoria noastră. Te invităm să-i descoperi povestea în acest articol și să-l vizitezi, de îndată ce lucrările de reabilitare vor fi terminate și clădirea va putea primi din nou vizitatori!
Când a fost construit Cazinoul din Constanța
Primul Cazino din Constanța a fost construit pe faleză în anul 1880 și era o construcție din lemn. Din această cauză nici nu a rezistat foarte mult, fiind distrus de o furtună în 1891. Actualul Cazino a fost conceput de arhitectul Daniel Renard, la cererea regelui Carol I și inaugurat în 1910, în prezența viitorului rege Ferdinand, potrivit expatcenter.ro.
Cazinoul din Constanța este cea mai mare clădire în stil Art Nouveau din România, acesta fiind stilul arhitectural preferat pentru cazinourile din perioada Belle Epoque. Inovația nu a fost însă foarte bine primită de localnici, mulți oficiali și jurnaliști ai vremii criticând construcția, pe care o comparau cu un dric sau cu un mormânt, din cauza detaliilor sculptate pe fațadă.
Povestea impresionantă a clădirii emblematice
Cazinoul din Constanța a funcționat neîntrerupt timp de 38 de ani, devenind în scurt timp clădirea emblematică a orașului și totodată cel mai mare cazinou din țară, scrie Discover Dobrogea. În timpul celor două războaie mondiale, clădirea s-a transformat în spital de campanie, pentru îngrijirea răniților și a fost serios afectată de bombardamente, atât în anul 1916, cât și în 1941, când a fost ocupată de trupele naziste.
Nici în perioada comunistă Cazinoul din Constanța n-a avut o soartă prea fericită. Autoritățile au decis să-l restaureze, pentru a-l transforma în casă de cultură, iar ca forță de muncă pentru acest proiect au folosit deținuți politici aduși de la închisoarea Poarta Albă. Unii dintre ei au ascuns în ziduri bilețele cu mesaje în care își menționau numele și sentința primită. Aceste impresionante mărturii au fost descoperite abia recent, cu ocazia actualelor lucrări de restaurare.
După căderea regimului comunist, Cazinoul din Constanța a fost închis și abandonat de autorități, până când au fost găsite soluții și fonduri suficiente pentru restaurarea lui completă, proiectul fiind lansat abia în 2020, după foarte multe amânări.
Detalii inedite despre Cazinoul din Constanța
Dincolo de aspectul său impresionant, Cazinoul din Constanța ascunde aspecte mai puțin cunoscute, care cu siguranță îi vor crește farmecul dacă ar fi mai mediatizate. Astfel, clădirea este singura din lume care are trei fundații diferite.
Prima fundație a fost concepută de arhitectul Daniel Renard, apoi noul primar al orașului l-a ales pe arhitectul Petre Antonescu să continue lucrarea. Acesta a venit cu o altă viziune asupra construcției și a realizat o altă fundație. O nouă schimbare de regim politic l-a adus înapoi pe primarul liberal care îl susținea pe Daniel Renard, astfel încât acesta și-a reluat proiectul și, nemulțumit de schimbările aduse de Antonescu, a cerut realizarea altei fundații - cea de a treia.
Un alt detaliu interesant este legat de amplasarea Cazinoului. Acesta a fost construit pe o bucată de pământ care se afla inițial sub apele mării. Practic, toată faleza a fost amenajată în jurul anului 1910, prin lucrări de amploare care au implicat înălțarea terenului.
Cum arată acum cazinoul și ce se va întâmpla cu el?
Deși termenul stabilit inițial pentru finalizarea lucrărilor de restaurare începute în 2020 a fost anul 2022, reabilitarea Cazinoului nu este încă finalizată. Când totul va fi gata însă, superba clădire va deveni un important centru cultural. Va găzdui concerte, expoziții, conferințe și diferite alte evenimente, într-o sală de festivități cu 150 de locuri și într-un centru multifuncțional cu nu mai puțin de 200 de locuri.
Ce secrete ascunde Cazinoul din Constanța
În timpul lucrărilor de restaurare, experții au descoperit un bilet ascuns în zid, în anii '50, de un deținut politic care a lucrat la renovarea acestei clădiri în timpul represiunii comuniste.
Mesajul este un fragment din istoria unei perioade de prigoană și suferințe: „Iubite prieten care vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze! Sunt aici ca deținut politic din 1951, fiind zidar și dulgher la muncă. Am fost condamnat la 9 ani și, din 1949, viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând".
Acest mesaj emoționant este scris în 1952, în limba germană, de un zidar originar din Sibiu. A fost dus la muncă împreună cu un lot de deținuți, la recondiționarea clădirii Cazinoului din Constanța.
Biletul a fost ascuns în pereții de cărămidă care susțin una dintre fereastrele din restaurantul cu vedere spre mare și a fost descoperit acum câteva zile de experții care refac interioarele.
Tot aici, în urmă cu trei ani, a mai fost găsit un bilet semnat de 15 deținuți - o mărturie din timpul prigoanei comuniste.
„Patrimoniul muzeal s-a îmbogățit cu acest artefact care ne relevă o mărturie zguduitoare despre viața și condițiile de muncă ale deținuților politici folosiți în lucrările de reamenajare a Cazinoului", a spus Delia Roxana, muzeograf șef secție expoziții.
