Palatul Patriarhal - bijuteria istorică de pe Dealul Mitropoliei. Cum poate fi vizitat

În Dealul Mitropoliei, în apropiere de Catedrala Patriarhală, se înalță un impunător palat, care a avut în decursul timpului un rol important în istoria țării. Astăzi este un palat din București care se numără printre pricipalele obiective turistice din Capitală.  

Palatul Patriarhal face parte dintr-un ansamblu de clădiri care include Catedrala și Reședința Patriarhală.

În prezent, clădirea Palatului Patriarhal, situată pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, poate fi vizitată gratuit, în cadrul unui tur ghidat, de luni până vineri, între orele 09-16, cu excepția sărbătorilor. Este necesară însă o programare prealabilă, după cum este precizat pe site-ul Patriarhiei Române. Iată câteva informații interesante despre această clădire deosebită, care a găzduit cândva un moment de răscruce din istoria României.

De la sediul Camerei Deputaților la Palat Patriarhal

Ansamblul de clădiri din Dealul Patriarhiei datează din anii 1656-1658, fiind ctitoria lui Constantin Şerban Basarab, voievodul Ţării Româneşti. Acesta a decis construirea unei mănăstiri cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena și a unor clădiri în care funcționat sediul Mitropoliei Țării Românești. De asemenea, într-una dintre sălile complexului au avut loc în decursul timpului mai multe adunări ale Divanului Domnesc.

Pentru că Mitropolitul avea un rol important în viața politică a perioadei respective, în acest ansamblu arhitectural, pe 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat unirea Munteniei cu Moldova, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.

În anul 1883, terenul și clădirile ansamblului patriarhal au trecut în proprietatea statului, iar în 1890 s-a decis ridicarea unui palat al Camerei Deputaţilor. Construcția a fost realizată în perioada 1906-1908, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, chiar pe locul fostei săli a Adunării Deputaților, care găzduise alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza.

Noul palat a fost prima construcție de beton armat din România, fiind realizat în stil neoclasic de influenţă franceză. Sala de ședințe este acoperită cu o cupolă impunătoare, din vârful căreia își întinde aripile un vultur. Statuia este vizibilă de la mare distanță, astfel încât clădirea este ușor de recunoscut. Cupola s-a prăbușit în timpul cutremurului din 10 noiembrie 1940, dar a fost refăcută.

Dimitrie Maimarolu, arhitectul care a conceput planurile pentru acest palat, s-a remarcat prin creații deosebite, el realizând și alte clădiri emblematice ale Bucureștiului, precum Cercul Militar și Biserica Armenească.

Palatul Patriarhal a fost restaurat cu fonduri europene și deschis pentru vizitare

Clădirea s-a numit Palatul Camerei Deputaților până în anul 1948, apoi a fost sediul Marii Adunări Naţionale, iar după 1990 a redevenit sediul Camerei Deputaţilor. În 1997, după ce această instituție a statului s-a mutat în Palatul Parlamentului, fostul sediu s-a întors în proprietatea Patriarhiei Române, fiind redenumit Palatul Patriarhal.

În decursul timpului, clădirea Palatului Patriarhal a suferit numeroase deteriorări și proiecte de reabilitare. În perioada martie 2014 – decembrie 2015, monumentul a trecut prin ample lucrări de consolidare și restaurare, care au fost finanțate din fonduri europene, la care s-a adăugat finanțare oferită de Guvernul României și de Patriarhia Română.

După finalizarea acestor lucrări, începând cu data de 9 ianuarie 2017, conducerea Patriarhiei Române a decis să redeschidă palatul pentru vizitare, publicul având acces gratuit, în cadrul unor tururi ghidate. Astfel, turiștii au ocazia să vadă cu ochii lor frumusețea acestui monument arhitectural și să afle detalii inedite din trecutul încărcat de istorie al Palatului Patriarhal.

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”