Locul din România, reprezentativ pentru arhitectura veche a țării noastre, dar despre care mulți români nu știu nimic
Este considerată cel mai reprezentativ complex de arhitectură, care definește stilul brâncovenesc. Se află în nordul județului Vâlcea, pe drumul național DN 67 Râmnicu Vâlcea - Târgu Jiu.
Mănăstirea Hurezi sau Horezu a fost înălțată în 1693 de Constantin Brâncoveanu și a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Este cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală și cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica Bolniței, schitul Sfinților Apostoli și Schitul Sfântul Ștefan.
Mănăstirea Horezu - istoric
Mănăstirea Horezu reprezintă una dintre cele mai impresionante ctitorii ale lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), fiind o adevărată sinteză a artei românești din acea perioadă.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Construită în intervalul 1690-1693, biserica principală a mănăstirii a fost sfințită la data de 8 septembrie 1693.
Monument istoric de importanță majoră, mănăstirea Hurezi a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice.
Istoria acestei remarcabile ctitorii începe odată cu punerea primei pietre de temelie în al doilea an de domnie al lui Constantin Brâncoveanu, așa cum mărturisesc însemnările sale găsite în biblioteca mănăstirii.
Interesul său pentru ridicarea acestui lăcaș de cult este atestat și în crezul său, reflectat pe pisania aflată deasupra ușii de intrare în biserica principală, unde domnitorul își exprimă hotărârea de a găsi un loc Domnului înainte de a găsi odihnă pentru el însuși.
Lucrările de construcție și de decorare a ansamblului au fost încredințate supravegherii lui Pârvu Cantacuzino, vărul primar al domnitorului, după care responsabilitatea a trecut la Cernica Știrbei, fost mare armaș, după moartea lui Cantacuzino în 1691.
Finalizarea lucrărilor a avut loc în toamna anului 1697, însă biserica principală fusese deja terminată în 1693. Cu bolțile bisericii finalizate în iunie 1692, lucrările de pictură murală au început imediat.
Mănăstirea Hurezi, situată într-un peisaj pitoresc sub munții Căpățânii, a fost construită într-un loc numit la acea vreme Hurezi, ulterior numit Romanii de Jos.
Acest nume a fost transferat mai târziu către târgul din apropiere, cunoscut acum sub numele de Horezu. Mănăstirea a fost construită pe un teren care a fost în posesia familiei Brâncoveanu chiar și înainte ca Constantin Brâncoveanu să devină domnitor.
Meșterii implicați în construcția acestei capodopere, sub îndrumarea inspirată a lui Constantin Brâncoveanu, au fost Istrate lemnarul, Vucașin Caragea pietrarul și Manea vătaful zidarilor.
Pictura murală, finalizată în septembrie 1694, a fost realizată de către Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim. Aceștia au imortalizat în pronaosul bisericii portretele familiilor Brâncoveanu și Cantacuzino.
Arhitectura și ornamentica mănăstirii Hurezi sunt exemple remarcabile ale stilului brâncovenesc, caracterizat prin eleganță și originalitate.
Nicolae Iorga, istoricul de renume, a lăudat frumusețea pridvorului și a altor detalii decorative, afirmând că mănăstirea este o continuatoare a civilizației romane și a moștenirii bizantine din Europa de Răsărit.
Astăzi, Mănăstirea Horezu este unul dintre cele mai importante monumente istorice și de artă din România, fiind inclusă pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Mănăstirea Horezu - cum ajungi și ce poți vedea
Incinta principală a Mănăstirii Horezu este dispusă în formă dreptunghiulară, având la nord corpul chiliilor. La sud, în locul de acces, se înalță reședința domnească, însoțită de turnul clopotniței și de o sală de sfat impresionantă.
Pe partea vestică, vizavi de intrarea în biserică, se găsește trapeza, adică sala de mese, cu paraclisul său de deasupra.
De asemenea, pe latura vestică se află și așa-numitul foișor al lui Dionisie, unul dintre punctele culminante ale stilului brâncovenesc, denumit după starețul Dionisie Bălăceanu, care a condus mănăstirea între anii 1725 și 1753.
Aceste construcții formează împreună ansamblul arhitectural al Mănăstirii Horezu, recunoscută drept o capodoperă a stilului Brâncovenesc.
UNESCO descrie acest monument ca fiind notabil pentru puritatea și echilibrul arhitectural, pentru detaliile sculpturale bogate, modul de tratare a compozițiilor religioase, portretele votive și lucrările decorative.
În interiorul bisericii, pe pereți, sunt zugrăvite fresce valoroase reprezentând ctitorii Brâncoveni și familia Cantacuzino. Catapeteasma este din lemn de tei aurit.
Într-o frescă a pridvorului bisericii sunt înfățișați Manea, Istrate și Vucașin, cei trei meșteri ai construcției, alături de zugravii care au realizat picturile.
Stilul brâncovenesc, care s-a dezvoltat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, a combinat tradițiile locale cu influențele bizantine, orientale și occidentale.
Mănăstirea este considerată locul unde s-a născut acest stil, fiind un exemplu emblematic al arhitecturii românești.
Alături de Hurezi, alte monumente celebre ridicate în acest stil includ Palatul Mogoșoaia și Biserica Stavropoleos din București.
Mănăstirea Hurezi se află în apropierea orașului Horezu, cunoscut pentru ceramica produsă în atelierele meșterilor olari.
Cu mașina personală poți ajunge la Horezu pe DN65C Craiova - Horezu, DN57 apoi stângă pe DJ669 - Romanii de Jos. Altă variantă este pe A1/DN7 București - Pitești- Rm. Vâlcea. Poți ajunge aici și cu trenul.
Alte obiective turistice în Vâlcea
Județul Vâlcea este o adevărată comoară unde găsești munți și ape, spectaculosul drum Transalpina și o mulțime de mănăstiri cu o istorie fascinată.
Transalpina
Cea mai înaltă șosea din România, Transalpina se împarte între județele Gorj, Alba și Sibiu. Această rută oferă priveliști spectaculoase, iar în timpul verii, drumul devine o aventură pitorească și ocazie de a te bucura de frumusețea naturală a peisajului montan.
Iarna, dacă vei coborî spre vale vei ajunge la domeniul schiabil la mare căutare pe timpul iernii.
Vizitarea mănăstirilor vechi de secole incluse în patrimoniul național te vor purta spre trecut și îți vor oferi o liniște spirituală de neprețuit.
Fie că alegi să te închini în liniștea mănăstirilor Cozia, Frăsinei sau Horezu, vei descoperi locuri pline de istorie și tradiție.
Dar Vâlcea are și o mulțime de stațiuni balneare. Relaxează-te și reîncarcă-ți bateriile în celebra stațiune balneară Călimănești - Căciulata, unde apele tămăduitoare și aerul curat te vor revitaliza complet. Alături de alte stațiuni precum Olănești și Băile Govora, aceste locuri sunt o oază de sănătate și relaxare.
Salina Ocnele Mari
Explorează fascinantul univers subteran al salinei Ocnele Mari și descoperă cea mai mare biserică subterană dedicată Sfintei Varvara. O experiență unică care te va impresiona prin dimensiunea și frumusețea ei.
Țara Loviștei
Depresiunea Intramontană a Ţării Loviştei, una dintre cele mai impresionante regiuni montane din România, este înconjurată de măreții munți ai Făgărașilor. Aici se întind cinci comune pitorești, fiecare cu farmecul său unic, dar toate contribuind la crearea unui peisaj montan încântător:
• Perişaniul - aflat la o altitudine de 900 de metri, se distinge ca a cincea localitate ca înălțime din România.
• Titeşti - locul de naștere al primei dinastii voievodale românești, Basarab.
• Câineni are o istorie îndelungată ca veche reședință austriacă în perioada ocupației habsburgice.
• Boişoara - singura localitate întemeiată de moți. A fost martora multor bătălii în timpul Primului Război Mondial.
Această zonă găzduiește vechiul drum roman, al cruciaților și al comercianților dintre Orient și Europa Occidentală.
Râmnicu Vâlcea - Ocnele Mari este inima județului, fiind un centru urban cu o istorie bogată.
Cu o populație de 120.000 de locuitori, Râmnicul a fost, din păcate, martorul unei transformări arhitecturale nefericite în anii '70, când centrul istoric a fost demolat.
Cu toate acestea, multe dintre clădirile emblematice ale secolului XIX-XX au fost păstrate, cum ar fi Tribunalul, Judecătoria, Spitalul Vechi, Casele de pe Mihai Viteazul și de pe Bulevardul T. Vladimirescu, Poșta Veche, zidurile Bărăției, Casa Anton Pann și Casa Simian.
De asemenea, orașul este bogat în lacuri sărate, atât în Râmnic, cât și în Ocne, și este cunoscut pentru minunata sa atracție subterană: Salina Ocnele Mari.
Numeroase biserici domnești își întind turnurile în cele două orașe, inclusiv vechea construcție a Arhiepiscopiei și biserica Cetățuia, situată pe un pinten în nordul orașului.
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
Shutterstock
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
