Ljubljana – locuri de vizitat în capitala Sloveniei. Obiective turistice, transport și mâncăruri pe care să le încerci

Ljubljana
Shutterstock

Ljubljana este inima politică și culturală a națiunii slovene. Este un important centru comercial, de afaceri, expozițional și congresual al Europei, precum și principalul nod de transport, știință și educație din Slovenia.

Capitala Sloveniei este un loc unde oamenii se adună, studiază, lucrează sau trăiesc. Cu 50.000 de studenți, Ljubljana are o energie tinerescă, iar oferta sa bogată de evenimente culturale și sportive, alături de numeroase experiențe, garantează că nu te poți plictisi aici. Dacă plănuiești un city break aici, continuă să citești pentru a afla tot ce trebuie să știi: de la transport public până la mâncăruri și locuri pe care nu le poți rata.

Aeroportul din Ljubljana

Aeroportul din Ljubljana este situat la aproximativ 25 km nord de Ljubljana, în direcția Kranj. Codul internațional al aeroportului este LJU. Cunoscut anterior sub numele de Aeroportul Brnik, a fost redenumit recent Aeroportul Jože Pučnik, în onoarea unui important om de stat sloven.

Există zboruri ieftine către Ljubljana din mai multe orașe europene. Aeroportul Jože Pučnik din Ljubljana se află la 26 de kilometri de oraș (aproximativ 20 de minute cu mașina).

O linie de autobuz leagă Aeroportul Jože Pučnik din Ljubljana de Autogara Centrală Ljubljana (stația de autobuz nr. 28).

Citește și
MAE
MAE a trimis o atenționare de călătorie pentru Slovenia. Controalele temporare la punctele de frontieră terestre, prelungite

În 2021, aeroportul a inaugurat un terminal nou, proiectat pentru a dubla capacitatea și pentru a îmbunătăți fluxul de pasageri, facilitându-le astfel vizitatorilor și personalului. La un cost de 25 milioane de euro, au fost adăugate aproximativ 10.000 de metri pătrați de spațiu. Acum, aeroportul poate gestiona confortabil 1250 de pasageri pe oră.

Transport de la aeroport în centru

• Distanța: 28 km

• Timp de călătorie până în centru: 25 minute

Transport cu autobuzul

Autobuzele sunt ușor de luat și circulă în fiecare oră în timpul săptămânii și la câteva ore în weekend. Acestea opresc la stația principală de autobuz din centrul Ljubljana. O opțiune bună dacă nu ești pe grabă.
Pentru a ajunge la Aeroportul Ljubljana din Ljubljana, consultă orarele autobuzelor locale:

· Linii de autobuz ARRIVA - aproximativ 3,70€ per cursă - cu opriri locale - aproximativ 1-1,5 ore - plătești cash, nu cu cardul.
Căutare „Brnik/Airport Ljubljana” PÂNĂ „Ljubljana AP”

· Linii de autobuz NOMAGO - aproximativ 12€ per cursă - Direct - aproximativ 40 minute - plătești cash, nu cu cardul.
Căutare „Aeroportul Jožeta Pučnika Ljubljana (LJU) stația de autobuz” PÂNĂ „Stația de autobuz Ljubljana”
Dacă plătești la bordul autobuzului, este doar cash, dar fii atent, uneori autobuzele pot ajunge pline, fără locuri disponibile, dacă nu ai achitat din timp.

Cardul Ljubljana poate fi achiziționat de la aeroport, oferindu-ți dreptul la o călătorie dus-întors de la aeroport. Autobuzele locale (Arriva) acceptă cardul Ljubljana. Autobuzele Nomago nu acceptă.

Transport cu taxi comun

La ieșirea din terminal, vei întâlni mai multe companii de taxi care vor să îți ofere transferuri comune, de obicei într-o furgonetă cu 8 locuri. Cu cât sunt mai mulți pasageri, cu atât este mai ieftin, așa că prețul poate scădea, în funcție de tarifele companiilor. O alegere populară, deoarece poți pleca imediat fără a aștepta autobuzul.


Preț - de la aproximativ 15€ per persoană (prețul poate varia în funcție de companie și numărul de pasageri)

Recomandăm să îți rezervi transferul din timp pentru a economisi timp -

Transport cu taxi normal

Dacă urmezi regula de aur că 1 km = 1 euro, atunci călătoria cu taxiul ar trebui să fie în jur de 30€. Probabil prețul mediu este în jur de 40€.

Transport public în Ljubljana

Când vine vorba de deplasarea prin Ljubljana bazându-te exclusiv pe transportul public, ai practic două opțiuni: autobuzul sau bicicleta.

Orașul are și trenuri, dar acestea sunt folosite în principal pentru a conecta Ljubljana cu alte destinații din Slovenia. Trenurile sunt foarte lente și au puține stații în oraș, ceea ce înseamnă că, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă o opțiune eficientă pentru transportul urban.

Călătoria cu autobuzul în Ljubljana: ghid complet

Autobuzul este mijlocul de transport public cu cea mai mare acoperire în Ljubljana. Acesta leagă majoritatea zonelor orașului și are curse frecvente.

Rețeaua de autobuze publice din Ljubljana este operată de compania LPP. Există și câteva autobuze aparținând altor companii, dar acestea circulă în afara orașului și nu fac parte din sistemul de transport public al Ljubljanei.

În centrul orașului, stațiile de autobuz sunt bine semnalizate și vizibile, iar de obicei există un orar afișat fie pe panouri dinamice, fie pe tabele atașate. Pe măsură ce te îndepărtezi de centru, unele stații pot fi mai puțin vizibile (marcate doar cu un mic semn) și, în general, nu vei mai găsi panouri electronice care să-ți indice timpii de sosire, așa că este important să știi exact unde trebuie să cobori.

Orarul autobuzelor

Cea mai simplă metodă de a verifica rutele și orarul autobuzelor din Ljubljana este utilizarea Google Maps. Orarul unor linii se modifică în funcție de sărbători sau de diferite perioade din an, dar Google Maps este destul de precis și se adaptează rapid la aceste schimbări.

LPP a lansat recent aplicația Urbana, care îți permite să verifici și să gestionezi tot ce ține de transportul public din Ljubljana. Aceasta este acum cea mai ușoară metodă de a consulta orarul autobuzelor. Instalează aplicația și selectează stația dorită pentru a vedea autobuzele care urmează să sosească.

Prețul unei călătorii pentru un adult este de 1,30€. Acest bilet îți permite să schimbi oricâte autobuze ai nevoie timp de 90 de minute de la momentul în care validezi cardul Urbana.

Important: Chiar dacă schimbi autobuzul, trebuie să scanezi din nou cardul la urcarea în fiecare vehicul. Dacă te afli încă în intervalul de 90 de minute, noua călătorie va fi gratuită, dar trebuie totuși să validezi cardul.

Cum plătești biletul de autobuz în Ljubljana

Există trei metode prin care poți plăti biletul:

1. Cu cardul Urbana (vezi mai jos cum îl obții)

2. Prin aplicația Urbana

3. Prin plată contactless cu Visa sau Mastercard – dar atenție: biletele plătite astfel sunt valabile doar pentru o singură călătorie și nu îți permit să schimbi gratuit autobuzele în intervalul de 90 de minute, așa cum se întâmplă cu primele două opțiuni.

Din păcate, transportul public din Ljubljana nu oferă abonamente zilnice sau săptămânale, așa cum se întâmplă în multe orașe europene. Există doar opțiunea unui abonament lunar, recomandat celor care locuiesc în oraș.

Pentru turiști, abonamentul lunar nu merită investiția, deoarece ar fi necesar să faci cel puțin 14 călătorii pentru a justifica prețul. Dacă stai în centrul orașului, sunt șanse mari să nu ai nevoie de autobuz atât de des.

Nu este posibil să plătești biletul direct șoferului.

Nu se acceptă numerar la bordul autobuzului, dar poți plăti direct cu Visa sau Mastercard folosind aparatul din autobuz.

Cardul Urbana este un card electronic pe care poți încărca bani pentru a plăti transportul public în Ljubljana.

Până anul trecut, cardul Urbana era singura metodă de plată pentru autobuz. Acum, odată cu introducerea plăților prin aplicație și contactless, acest card este mai util pentru cei care stau mai mult timp în Ljubljana.

Pentru turiști, nu este o opțiune foarte practică, deoarece trebuie să plătești 2€ doar pentru a-l obține.

Cum funcționează cardul Urbana

Mecanismul este foarte simplu:

1. Cumperi cardul Urbana

2. Îl încarci cu bani

3. De fiecare dată când urci într-un autobuz, scanezi cardul la aparatul de validare

4. Aparatul scade automat prețul biletului și îți arată soldul rămas

• Poți folosi cardul Urbana și pentru:
Închirierea bicicletelor publice din Ljubljana
Funicularul care urcă spre Castelul Ljubljana

Unde poți cumpăra cardul Urbana

Cardul Urbana poate fi achiziționat de la:

Automatele Urbanomat (mașini verzi aflate în stațiile de autobuz, cu semn distinctiv pentru cardul Urbana) – acceptă numerar și carduri, dar nu toate cardurile sunt compatibile
Poșta Slovenă (Pošta) – disponibilă în multe locuri din oraș
Benzinăriile Petrol
Trafika 3dva – chioșcuri de ziare ușor de găsit
Autogara principală din Ljubljana, situată lângă gara centrală
Magazinul LPP de pe Slovenska cesta 56 (stația de autobuz Bavarski Dvor)
Biroul de turism din centrul orașului

Costul cardului Urbana este de 2€, indiferent de locul de unde îl cumperi.

Tarifele pentru transport public în Ljubljana

Dacă te deplasezi în afara zonei centrale, prețurile variază:

Zona 1: 1,30€

Zonele 1 și 2: 1,75€

Zonele 1, 2 și 3: 2,70€

Dacă dorești să călătorești în afara Ljubljanei, de exemplu spre Bled, cea mai bună opțiune este să mergi la autogara principală, deoarece majoritatea autobuzelor interurbane pleacă de acolo.

Notă! Moneda Sloveniei este euro (1 euro=4,98 RON). O masă la restaurant pentru 2 persoane ajunge la 50 de euro, o bere costă 3 euro, iar benzina costă 1,46 euro/litrul.

Ljubljana - scurt istoric

Poziția geografică a Ljubljanei i-a influențat trecutul plin de culoare. Prin „poarta” Ljubljanei a trecut un flux continuu de migrații, făcând parte din traseul natural de acces din Europa Centrală spre Mediterană, Balcani și mai departe către Est.

În perioada dominației romane, între secolele I și VI d.Hr., capitala actualei Slovenii era cunoscută sub numele de Emona.

Ljubljana este menționată pentru prima dată în surse scrise în 1144, iar ascensiunea sa istorică a început în secolul al XIII-lea, când a devenit capitala provinciei Carniola. În 1335 a intrat sub stăpânirea Habsburgilor.

De la sfârșitul Evului Mediu, orașul a preluat treptat rolul de capitală culturală a slovenilor, fiind influențat puternic de Protestantismul sloven, cea mai importantă mișcare socială a secolului al XVI-lea. Ljubljana a devenit un centru al conștiinței naționale, găzduindu-l pe Primož Trubar, cel care a publicat prima carte în limba slovenă în 1550. Mulți ani mai târziu, aici și-au creat operele Franč Prešeren și Ivan Cankar, două figuri marcante în lupta pentru libertatea culturală și politică a națiunii slovene.

Ljubljana a jucat un rol important în epoca napoleoniană, devenind chiar capitala întregii provincii Ilirice între 1809 și 1813.

Construcția căii ferate Viena-Trieste, care a conectat Ljubljana cu restul lumii, a fost decisivă pentru dezvoltarea și organizarea orașului, conform ijs.si.

De-a lungul timpului, Ljubljana a fost afectată de două cutremure majore: primul în 1511, iar al doilea în 1895, când aproape întreg orașul a fost distrus de catastrofa naturală. Reconstrucția de după acest eveniment i-a oferit Ljubljanei imaginea sa contemporană.

Primul Război Mondial a marcat ruptura de dinastia Habsburgilor. Odată cu destrămarea Austro-Ungariei, Slovenia și capitala sa au devenit parte a noului stat, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Ljubljana a devenit capitala Sloveniei, una dintre cele șase republici ale Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

Astăzi, Ljubljana este capitala statului independent Slovenia, fiind centrul politic, economic, cultural și științific al națiunii slovene.

Viața culturală bogată a Ljubljanei își are, fără îndoială, rădăcinile în legăturile sale permanente cu lumea, în tot ceea ce a preluat din cultura europeană și mondială și în ceea ce a oferit la rândul său.

Obiective turistice

Mica Ljubljană este printre cele mai spectaculoase obiective turistice ale Sloveniei.  Cu toate acestea, capitala nu este încă foarte populară printre turiști. Într-adevăr, dacă ajungi aici după ce ai vizitat atracțiile din Paris sau Viena, s-ar putea să ai impresia că nu există nimic de văzut în capitala Sloveniei. Însă acest lucru este departe de adevăr. Locuitorii orașului se remarcă prin ospitalitate, iar clădirile istorice, bisericile și piețele nu sunt cu nimic mai prejos față de obiectivele turistice ale marilor capitale europene.

Centrul Vechi

Centrul Vechi se află în inima Ljubljanei și poate fi explorat cu ușurință pe jos. Aici se găsește unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale capitalei slovene – Podul Triplu, construit în stil venețian, de unde străzile se ramifică în mai multe direcții. Străzile Orașului Vechi sunt pavate în stilul clasic european, iar magazinele de suveniruri sunt găzduite de case de piatră bine întreținute.

Piața Prešeren

O mică piață din centrul Ljubljanei, conectată de Centrul Vechi prin Podul Triplu. A fost numită după poetul sloven France Prešeren. Deși este de dimensiuni reduse, piața este foarte pitorească, înconjurată de clădiri din începutul secolului al XX-lea. În mijloc se află un monument romantic dedicat poetului, realizat de sculptorul I. Zajec. De obicei, îndrăgostiții își dau întâlnire lângă acest monument, conform restgeo.

Castelul Ljubljana

O fortăreață medievală din secolul al XII-lea, situată pe un deal. În secolul al XV-lea, castelul a fost aproape complet distrus și reconstruit. De-a lungul timpului, a servit drept fortificație defensivă împotriva raidurilor turcești și răscoalelor țărănești. În timpul războaielor napoleoniene, complexul a suferit din nou distrugeri majore. După o altă restaurare, a fost folosit ca închisoare până la începutul secolului XX.

Funicularul spre Castelul Ljubljana

În 2006, a fost construită o telecabină care urcă pe dealul unde se află Castelul Ljubljana. Stația inferioară se află în Piața Kreka, iar cea superioară, în incinta castelului. Funicularul parcurge câțiva zeci de metri în aproximativ un minut și poate transporta până la 25 de persoane. Dacă ai noroc să prinzi un loc lângă peretele de sticlă, poți surprinde imagini panoramice impresionante ale Ljubljanei.

Podul Triplu

Podul Triplu este un ansamblu format din trei poduri pietonale care traversează râul Ljubljanica, situat în centrul istoric al orașului. Inițial, în acest loc exista o pasarelă de lemn. Prima construcție din piatră a apărut la mijlocul secolului al XIX-lea, iar în secolul XX au fost adăugate două pasarele laterale, formând astfel Podul Triplu. Până în 2007, podul era traversat și de tramvaie și autobuze.

Podul Dragonilor

Un pod din beton armat peste râul Ljubljanica, în jurul căruia s-au țesut multe legende urbane. Construcția este păzită de statui de dragoni din piatră, dragonul fiind simbolul recunoscut al capitalei Sloveniei. Acesta apare pe stema orașului și pe basoreliefurile unor clădiri. Podul Dragonilor a fost construit în 1901, înlocuind o veche pasarelă de lemn. Construcția a fost condusă de inginerul austriac J. Melan.

Podul Măcelarilor

Aproape în fiecare oraș există un loc special unde îndrăgostiții își leagă un lacăt ca simbol al dragostei lor. În Ljubljana, acest loc este Podul Măcelarilor. Deși numele său nu pare prea romantic, cuplurile s-au atașat de el. La început, administrația orașului a încercat să îndepărteze lacătele, dar în cele din urmă a acceptat această tradiție.

Muzeul Național al Sloveniei

Muzeul a fost fondat în 1821 și, datorită finanțării împăratului austriac Franz al II-lea, s-a transformat rapid dintr-o mică expoziție provincială într-o galerie de prestigiu. Astăzi, este considerat unul dintre cele mai importante muzee din Slovenia, adăpostind colecții de artefacte arheologice, artă decorativă, gravuri, monede, desene și alte exponate valoroase.

Galeria Națională a Sloveniei

Cel mai important muzeu de artă din țară, fondat în 1918, după formarea Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor. În 1896, colecția a fost mutată în clădirea unde se află și astăzi. Galeria prezintă lucrări ale maeștrilor sloveni și europeni din Evul Mediu până la începutul secolului XX.

Muzeul Căilor Ferate din Slovenia

Colecția a fost deschisă în Ljubljana în anii 1960 și este situată într-o fostă centrală termică. Vizitatorii pot vedea locomotive vechi și alte vehicule feroviare, precum și dispozitive de comunicare, cum ar fi telefoane, stații radio și telegrafe. O secțiune specială este dedicată locomotivelor cu aburi.

Opera și Baletul Sloven

Una dintre marile mândrii ale Ljubljanei este Opera Națională. Clădirea a fost construită în stil neo-renascentist de arhitecții cehi A. Hrubi și J. Graska. Fațada este decorată cu coloane ionice monumentale și statui ale Muzelor. Scena a fost inaugurată în 1892. După restaurările recente, acustica sălii a fost îmbunătățită semnificativ.

Catedrala Sfântul Nicolae

Catedrala, dedicată patronului pescarilor, a fost construită în secolul al XVIII-lea de arhitectul italian A. del Pozzo. Cupola sa este vizibilă din aproape orice punct al orașului, făcând-o ușor de găsit.

Ce mâncăruri să încerci în Ljubljana

Istoria Sloveniei este strâns legată de cea a Imperiului Austriac, iar acest lucru se reflectă și în gastronomia slovenă. Influențele balcanice, italiene, austriece și maghiare sunt vizibile peste tot, dar mai ales în diferențele culinare regionale. Uneori, aceste diferențe regionale se reduc doar la denumiri diferite pentru același preparat. Alteori, ele constau în umpluturi diferite sau în moduri variate de preparare a aceluiași fel de mâncare.

Idrijski Žlikrofi - Idrijski žlikrofi sunt colțunași tradiționali sloveni, umpluți cu cartofi. Acest preparat, protejat la nivel european, provine din orașul minier Idrija și din împrejurimile sale. Colțunașii pot fi serviți ca aperitiv sau fel principal.

Ajdovi Žganci - Ajdovi žganci (pâine cu lingura din hrișcă) este considerat un preparat național al bucătăriei slovene. Pe lângă făina de hrișcă, această mâncare tradițională poate fi preparată și cu făină de cartofi sau grâu.

Obara - Obara este o supă consistentă de carne și legume, originară din regiunea Štajerska a Sloveniei. Spre deosebire de alte tocănițe slovene, cum ar fi tocănița de orz, gulașul sau tocana yota, obara conține o varietate de legume și diferite tipuri de carne.

Pohorski Pisker - Pohorski pisker este o tocăniță cu carne din regiunea Pohorje, situată în Stiria, în nord-estul Sloveniei. Născută în dealurile Rogla, această mâncare combină cel puțin trei tipuri de carne, ciuperci, orz și cartofi.

Golaž - Golaž, sau gulașul sloven, are origini maghiare și austriece. Se prepară cu cantități egale de ceapă tocată și carne de vită (de obicei, mușchi), la care se adaugă pastă de roșii și boia pentru culoare și aromă.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Cea mai atrăgătoare hocheistă a fost protagonista unui pictorial incendiar, în costum de baie. Imagini spectaculoase
FOTO Cea mai atrăgătoare hocheistă a fost protagonista unui pictorial incendiar, în costum de baie. Imagini spectaculoase
Citește și...
Eurostat: România, pe podiumul fericirii în UE. Românii se numără printre cei mai mulțumiți europeni
Eurostat: România, pe podiumul fericirii în UE. Românii se numără printre cei mai mulțumiți europeni

Deși se plâng prietenilor de lucrurile mărunte care îi deranjează, românii sunt, în general, mulțumiți de viața lor. Potrivit datelor Eurostat, suntem pe locul doi în UE, alături de Belgia, Austria și Slovenia, după Finlanda.

MAE a trimis o atenționare de călătorie pentru Slovenia. Controalele temporare la punctele de frontieră terestre, prelungite
MAE a trimis o atenționare de călătorie pentru Slovenia. Controalele temporare la punctele de frontieră terestre, prelungite

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenţionare de călătorie pentru Slovenia, unde se prelungesc cu încă şase luni controalele temporare la punctele de frontieră terestre cu Ungaria şi Croaţia.  

Studiu: 76% dintre părinții români fac curățenie în camera copiilor. „Vor simți că nu sunt singuri”
Studiu: 76% dintre părinții români fac curățenie în camera copiilor. „Vor simți că nu sunt singuri”

Mai bine de trei sferturi dintre părinții români fac curățenie în camera copiilor, spre deosebire de cei din Croația, Slovenia și Serbia, unde adulții îi învață pe cei mici mai repede să-și asume responsabilități.  

Singura filială a Universității de Stat din Moscova din Europa a fost închisă în Slovenia
Singura filială a Universității de Stat din Moscova din Europa a fost închisă în Slovenia

În Slovenia, o filială a Universității de Stat din Moscova Lomonosov, deschisă în orașul Koper în 2017, a fost închisă, relatează RIA Novosti cu referire la rectorul Universității de Stat din Moscova Viktor Sadovnichy.

Dmitri Peskov: „Copiii a doi spioni ruşi predaţi Moscovei în schimbul de deţinuţi cu Occidentul nu ştiau cine este Putin”
Dmitri Peskov: „Copiii a doi spioni ruşi predaţi Moscovei în schimbul de deţinuţi cu Occidentul nu ştiau cine este Putin”

Copiii unui cuplu de spioni ruşi, reţinuţi în Slovenia în 2022 şi eliberaţi joi în schimbul masiv de deţinuţi între Rusia şi Occident, nu ştiau cine este preşedintele rus Vladimir Putin, a transmis vineri Kremlinul, potrivit agenţiei EFE.

Recomandări
Elena Lasconi anunță că nu se retrage din cursă: „Voi câștiga prezidențialele”. De ce regretă scrisoarea către Trump
Elena Lasconi anunță că nu se retrage din cursă: „Voi câștiga prezidențialele”. De ce regretă scrisoarea către Trump

Știrile ProTV continuă seria de interviuri cu candidații la cea mai înaltă funcție în stat. În această seară, invitatul Andreei Esca la Știrile ProTV a fost Elena Lasconi, candidata USR la cea mai înaltă funcție în stat.

Încă un parlamentar pleacă din SOS România. Diana Șoșoacă e acuzată că „blesteamă” electoratul „suveranist”
Încă un parlamentar pleacă din SOS România. Diana Șoșoacă e acuzată că „blesteamă” electoratul „suveranist”

Liderul deputaţilor S.O.S. România, Dumitru Coarnă, a anunţat luni că îşi dă demisia din grupul parlamentar "din cauza injuriilor, blestemelor" pe care preşedintele S.O.S. România, Diana Şoşoacă, le-a adresat electoratului suveranist.

Condamnare definitivă în cazul ploieșteanului care spiona pentru Rusia. Pedeapsa primită de Alexandru Piscan
Condamnare definitivă în cazul ploieșteanului care spiona pentru Rusia. Pedeapsa primită de Alexandru Piscan

Bărbatul din Ploiești, acuzat de DIICOT că a spionat în favoarea Federației Ruse, a fost condamnat definitiv la 5 ani și jumătate de închisoare.