Satul medieval din România numit „muntele mierii”. De unde provine numele și de ce merită vizitat
Satul medieval din România supranumit „Muntele Mierii”, situat în inima Țării Bârsei, păstrează farmecul autentic al Transilvaniei de odinioară.
Așezarea îmbină peisajele domoale cu tradiții vechi, arhitectură specifică și o istorie care se reflectă în fiecare uliță, oferind o imagine vie a vieții rurale medievale.
Hărman – Satul „Muntelui Mierii” din Țara Bârsei
Hărman sau Muntele mierii este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov.
Hărman se află în Țara Bârsei, la aproximativ 10 kilometri de Brașov. Este celebră pentru Biserica fortificată spectaculoasă, dar și pentru festivalul cu tematică medievală Teutonic Fest Honigberg.
Cunoscut în dialectul săsesc sub numele de Huntschprich și în germană ca Honigberg („Muntele Mierii”), satul Hărman poartă un nume încărcat de simbolism și vechime. Toponimul face trimitere la legendele timpurii despre albinele care populau dealurile din apropiere, iar forma sa latină, Mons Mellis, confirmă origini ce coboară până în perioada romană.
Așezarea s-a conturat în timpul stăpânirii Cavalerilor Teutoni în Țara Bârsei (1211–1225), fiind menționată documentar pentru prima dată în anul 1240. Într-un act emis de regele Béla al IV-lea, Hărman apare alături de Prejmer și Feldioara în donația către mănăstirea cisterciană de la Cârța. Această susținere timpurie a permis dezvoltarea unei comunități solide, capabile să ridice nu doar gospodării, ci și o biserică de piatră impunătoare, care avea să joace un rol esențial atât spiritual, cât și defensiv, conform Historia.
Istoric - moștenirea Cavalerilor Teutoni și a coloniștilor sași
Zona în care se află Hărman a fost locuită din timpuri vechi, iar primele transformări importante au venit în 1211, când regele Andrei al II-lea al Ungariei a oferit regiunea Cavalerilor Teutoni.
Sarcina lor era să apere granița de sud-est a regatului împotriva cumanilor și să îi convertească pe românii din zonă la catolicism. În scurta perioadă în care au controlat teritoriul, teutonii au construit fortificații și au adus coloniști germani din Sfântul Imperiu Roman, schimbând structura așezărilor din Țara Bârsei.
În 1224, cavalerii au încercat să se desprindă de autoritatea maghiară și să se subordoneze direct Papei, conflict care a dus la expulzarea lor în 1225. Deși ordinul teuton a părăsit zona, coloniștii germani au rămas aici timp de secole și au format unul dintre cele mai puternice și organizate districte din Transilvania, cu rol militar și economic important.
Așezările săsești din Țara Bârsei au trecut prin mai multe invazii tătare în secolele XIII și XIV, ceea ce a dus la dezvoltarea sistemelor de apărare și la fortificarea bisericilor. Comunitatea germană a continuat să existe la Hărman până în secolul XX, contribuind la identitatea culturală a satului.
După Marea Unire din 1918, Țara Bârsei și localitățile sale, inclusiv Hărman, au intrat în componența României, marcând începutul unei noi etape istorice pentru regiune.
Cum ajungi
Hărman se află la est de Brașov și este ușor accesibil cu transportul public, atât cu autobuzul, cât și cu trenul. Cele mai apropiate stații se află la distanțe mici de centrul localității.
Cu autobuzul poți ajunge folosind linia 511, care circulă pe traseul Căprioara – Podu Oltului. Stația Hărman Centru este cea mai apropiată de punctele de interes, la aproximativ 3 minute de mers pe jos. 511 pleacă din stațiile stațiile Căprioara, Vlahuță, Autogara 3, RAT Brașov, Terminal Bus Triaj. Poți ajunge la fel de ușor și cu bicicleta.
Cu mașina personală, ieși din Brașov pe DN11 (spre Hărman – Târgu Secuiesc). Apoi, urmezi drumul aproximativ 10 km. La intrarea în localitate, indicatorul te direcționează spre centrul din Hărman.
Alternativ, poți lua trenul din București până în Hărman. Prima oară mergi până la Brașov, apoi schimbi cu Regio până la Hărman.
Ce poți vizita
Biserica Evanghelică Fortificată și Cetatea Hărman
Este una dintre cele mai vechi construcții din Țara Bârsei și nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat întreaga fortificație. Clădirea a fost ridicată în secolul al XIII-lea și extinsă în perioadele următoare. În interior se păstrează elemente arhitecturale medievale și mecanismul vechi al orologiului cu un singur arătător.
Biserica construită după plecarea cavalerilor teutoni din Țara Bârsei se află înăuntrul cetății. Aceasta fost atacată și apoi fortificată din nou de mai multe ori. Astăzi este una dintre cele mai bine păstrate biserici din Țara Bârsei.
Turnul-capelă
Turnul servea ca spațiu de refugiu și capelă. Aici se află picturi murale din secolul al XV-lea, păstrate în condiții bune și considerate unele dintre cele mai valoroase din ansamblu.
Program: vara 9:00–18:00 (luni–sâmbătă) și 10:00–18:00 (duminică); iarna 10–16 (zilnic) Tarif: 20 lei adulți, 15 lei elevi/studenți/seniori, 5 lei copii 6–10 ani, gratuit sub 6 ani
Colecția de covoare anatolice
Ansamblul găzduiește o colecție de covoare anatolice aduse aici în perioada medievală, păstrate în biserică și apreciate pentru vechime și diversitatea motivelor.
Fortificația cu zidurile de apărare
Fortificația a fost ridicată în secolul al XV-lea și extinsă până în secolul al XVII-lea. Este formată dintr-un triplu sistem de curtine concentrice, tipic pentru satele săsești din zonă. Zidurile înalte, bastioanele și intrările înguste arată modul în care comunitatea se proteja în fața atacurilor.
Turnul-clopotniță
Turnul domină întreaga așezare și a avut rol de supraveghere. Clopotnița actuală păstrează elemente vechi și oferă o imagine clară asupra organizării fortificației. La parterul turnului-clopotniță, trei arce frânte fac legătura cu nava principală și cele două nave laterale. Fațada vestică a bisericii este construită din piatră fasonată, iar deasupra parterului a existat o emporă. La nivelul al cincilea, unde se află camera clopotelor, fiecare latură a turnului are câte două ferestre cu ancadramente din piatră. În următoarele două niveluri sunt deschideri folosite pentru apărare. Portalul vestic are un ancadrament cu arc frânt, decorat cu baghete rotunde.
Cămările
Deasupra colateralelor bisericii se află încăperile folosite pentru depozitarea proviziilor. Scările mobile și structura lor arată modul în care comunitatea se pregătea pentru perioadele de asediu.
Muzeul Etnografic
Amenajat în 2009, muzeul prezintă obiecte tradiționale adunate din întreaga țară: costume populare, mobilier, lăzi de zestre, ouă încondeiate și diverse obiecte de gospodărie. Spațiul este organizat ca o casă tradițională, cu tindă și odăi mobilate.
