Cum arată pârtia de schi din Harghita construită cu banii guvernului maghiar. Are un succes răsunător
Imaginile cu cozi interminabile pe pârtiile din Valea Prahovei şi Poiana Braşov, ne-au reamintit că România nu are infrastructură pentru practicarea schiului.
Mii de oamenii, se înghesuie în fiecare week-end şi chiar în zilele lucrătoare, să facă două-trei coborâri, între lungile ore de aşteptare. Şi totuşi, în ţară sunt şi alte părţii, unde puteţi face mişcare fără a suporta preţurile prohibitive şi aglomeraţia infernală. Iată câteva dintre ele.
Aflată în apropiere de Câmpulung Moldovenesc, pârtia Rarău este cea mai mare din zona Moldovei. 15 milioane de euro au fost investite în amenajarea ei.
Cei mai mulţi bani au venit de la Ministerul Turismului, iar construcţia a durat 10 ani. Aproape 3.000 de metri de întindere acoperită cu zăpadă sunt, acum, la dispoziţia schiorilor.
Liviu Boca este vlogger de turism. Recomandă locul pentru cei care vor să evite aglomeraţia de Valea Prahovei.
Liviu Boca, vlogger: "2,8 km lungime, 33 de telegondole, 200 de locuri de parcare. Astăzi este luni şi este super bine pentru că nu avem deloc coadă. Dacă sunteţi începători puteţi veni aici fără nicio problemă"
În Covasna - în zona Valea Mare - Ioan Oprea a amenajat cu 450.000 de euro o pârtie de 700 de metri. Este a doua ca mărime din judeţ. Cu un nivel mediu de dificultate, pârtia are teleschi şi nocturnă.
Ioan Oprea, proprietar pârtie: "De când eram mic, de când am învăţat să schiem cu schiuri din lemn, visam să am o pârtie de schi."
Ioan Oprea este zilnic pe pârtie şi închiriază echipament pentru schiori. Vrea să construiască şi o pensiune. Cele trei fete ale lui sunt monitori.
Vârful Buscat - judeţul Cluj. La aproape 1.700 de metri altitudine, cinci pârtii pentru schiori şi snowboarderi şi una pentru sanie au fost amenjate de un investitor privat. La coborâre, turiştii văd munţii Apuseni, iar într-o zi senină - de aici - se zăreşte Curbura Carpaţilor. Tot în Cluj mai sunt părţii în Feleacu, Vânători, Băişoara şi Mărişel.
Pârtie finanțată de guvernul maghiar în Harghita
Vremea rece şi iernile lungi din Harghita i-au încurajat pe antreprenori să investească în domeniul schiabil. În zonă sunt acum 15 pârtii.
Cea mai nouă este la Vărşag. A fost inaugurată acum o săptămână. Are telescaun, cinci tunuri de zăpadă şi utilaje moderne de bătut pârtia.
A fost subvenţionată de guvernul maghiar cu 420 de milioane de forinţi, adică 1,18 milioane de euro. Abia inaugurată, pârtia se bucură de un succes răsunător: în weekend a fost atâta lume încât administratorii au fost nevoiţi să restricţioneze accesul auto în zonă.
Nu foarte lungi şi relativ uşoare, pârtiile din Harghita sunt ideale pentru începători. Pe şase dintre ele se poate schia cu aceeaşi cartela.
În Harghita Băi, o zi de schi costă 70 de lei - mai puţin de jumătate faţă de Poiană Braşov. Este adevărat şi că pârtia de aici are doar 400 de metri şi un grad de dificultate mediu.
Turist: "Ne place felul de a fi al oamenilor. Gazdele sunt primitoare. Oamenii sunt foarte amabili."
O staţiune veritabilă de schi care atrage an de an tot mai mulţi turişti s-a dezvoltat şi pe vârful Mădăraș, în inima munţilor Harghitei.
Turist: "Am făcut o excursie cu familia, să vadă cum e Transilvania. Noi acum învăţăm să schiem, noi şi cei doi copii ai noştri."
În zonă, dezvoltarea domeniului schiabil a adus prosperitate tuturor afacerilor. Hotelurile şi pensiunile sunt primele care au avut de câştigat.
Karoly Szabo, reprezentant Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Harghita: "În unele locuri s-au înţeles între ei ca proprietarii de pensiuni, hotelierii, să contribuie şi ei la costurile funcţionare a pârtiilor de schi."
Autorităţile din Harghita au în plan să construiască instalaţii de transport pe cablu care să-i ducă pe turişti de la şosea, până la pârtie. Acum, multe dintre drumurile de acces sunt înguste, înzăpezite şi foarte aglomerate.
