Două produse românești, pe cale de a fi protejate la nivel european

Dată publicare: 23-04-2018 20:06
Dată actualizare: 28-11-2018 10:13


După magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, telemeaua de Ibănești și novacul afumat din Țara Bârsei, alte două specialități străvechi se pregătesc să cucerească lumea.

Brânza frământată din Sângiorz-Băi și cârnații din Ținutul Grăniceresc, ambele din Bistrița-Năsăud, ar putea fi următoarele produse româneşti protejate la nivel european. Câţiva studenți din Cluj au stat cu localnicii care le pregătesc, au făcut documentația și cer ajutorul Ministerului Agriculturii, pentru acreditari.

Reţeta acestei brânze frământate din lapte de vacă este menţionată în documente istorice din secolul XVIII şi era vestită în zona munţilor Rodnei.

Se frământa manual în ciubăr de lemn, iar gustul ei este de neuitat. Mai mulţi producători din zonă, uniţi într-o asociaţie, spera ca brânza lor să fie cunoscută în toată lumea. Iar studenţii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj i-au ajutat să intre în competiţia pentru certificare europeană.

Floarea Mariana Larionesi, producător brânzeturi frământate: "Fără băieţii de aici şi munca lor nu puteam ajunge la acest nivel aşa de repede pentru că trebuia să împlinim nişte paşi prin care noi bâjbâiam. Oamenii care au gustat din brânză ne-au recunoscut din prima."

Ioan Cristian Bodea student Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj: "Laptele din care se face provine din rase autohntone, mai exact din Brună de Maramureș şi Pinzgau. Se fac demersuri pentru certificarea produsului la nivel european."

Un alt produs tradiţional protejat european ar putea fi cârnatul din Poiană Ilvei, din zona numită Ţinutul Grăniceresc, aflată acum 300 de ani la frontiera cu Imperiul Rus şi Ţările Romane. Potrivit cercetătorilor, aceşti cârnaţi datează din anul 1762. Este nevoie de trei tipuri de carne şi mirodenii ca să ajungă la perfecţiune. Carnaţii sunt apoi afumaţi la lemn de prun.

Bogdan Bocşa, student Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj: "Este produs din 55% carne de porc, 30% carne de vită şi 15% carne de oaie, are sare, usturoi, boia dulce şi cimbrişorul de câmp."

Conferențiar doctor, Avram Fițiu: "Procedura presupune realizarea unui caiet de sarcini care construieşte întreaga poveste a produsului. În primul rând se defineşte teritoriul din punct de vedere geografic, pentru a nu permite ca alte commune să preia imaginea, să zicem, a Poienii Ilvei şi să vândă mâine cârnaţi de Poiană Ilvei."

Certificatul european le va oferi producătorilor o deschidere uriaşă în ţări precum Franţa, Germania, Italia sau Olanda. Până acum, avem doar câteva produse recunoscute la nivel european - magiunul de Topoloveni, salamul de Sibiu, telemeaua de Ibăneşti şi novacul afumat din Țara Bârsei. Alte ţări, inclusiv vecinii maghiari, au sute de produse.


VIDEO PROTVPLUS.RO