Tineau post jumatate de an, iar mamaliga era alimentul de baza. Ce mancau taranii romani in secolul XIX
Potrivit unei carti ale istoricului si etnografului clujean Constantin Barbulescu, taranii romani puneau dogmele religioase mai presus de sanatate, motiv pentru care sufereau de slabiciune fizica si rezistenta scazuta la munca.
Taranul roman din secolul XIX tinea post mai bine de jumatatate din an, hranindu-se cu mamaliga in toate combinatiile posibile: cu ceapa, cu praz, cu muraturi, cu varza acra, cu usturoi, cu prune.
Regimul vegetarian, complet inadecvat, era si mai sever din cauza „dogmelor religioase nemiloase“. Aceasta alimentatie saracacioasa si severa era si motivul pentru care cei mai multi dintre tarani sufereau de boli gastrice.
„Din cauza regimului ce duce acum, unit abuzului ce fac de ierburi si poame necoapte si de rea calitate rezulta o influenta trista asupra fizicului si moralului sau precum si asupra progeniturii sale. Aceasta dar este cauza slabiciunei, moribiditatii, mortalitatii si mai ales a putinei rezistente la munca si chiar a lenei sale involuntare”, scria C.I. Istrati in 1880.
Citeste mai multe pe adevarul.ro.
.webp)
