Esca şi Escu. CTP, despre legile Justiției: "N-am văzut nicio manifestare a opiniei publice"

În această ediție, cei doi jurnaliști au vorbit despre intenția actualei guvernări de a modifica legile justiției.

Citiți și: Esca și Escu, episodul I: CTP: “Cea mai mare grijă a guvernării sunt hoții, tâlharii, violatorii, corupții”

Coaliţia PSD-ALDE a depus, marţi, ca iniţiative legislative, trei proiecte: modificarea Legii CSM, modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor şi modificarea Legii privind organizarea judiciară. Mai multe detalii despre aceste proiecte citiți aici, iar aici citiți declarațiile fostului ministru al Justiției Florin Iordache despre abuzul în serviciu.

Citește și

Analiză CTP: „Epoca Dragnea s-a încheiat, a fost jalnic, aproape înduioşător"

Pro TV

Andreea Esca: Haideți să vedem ce s-a mai întâmplat cu modificarea pachetului legislativ, pentru că despre asta vorbeam ultima dată.
CTP: Suntem în urgență, în ”stejar, extremă urgență”. Trebuie musai să fie modificate mâine, pentru că ... poporul o cere? Nu știu, Andreea, ai văzut vreo demonstrație, ceva, o ieșire în stradă a cetățenilor din țara asta, care să ceară reformarea neîntârziată a justiției? Eu văd că în stradă sunt sindicate, care protestează împotriva măsurilor salariale și fiscale ale acestui Guvern.

N-am văzut nicio manifestare a opiniei publice în sensul urgenței modificării legilor justiției.

Andreea Esca: Păi și care e urgența atunci?
CTP: Urgența nu aparține cetățenilor, simplilor cetățeni. Urgența aparține nomenclaturii, pentru că nomenclatura are probleme cu justiția, pentru că în fiecare zi poate să mai apară un nou dosar, să mai fie luat încă un primar... Cum l-au luat ieri. O altă cinstită față din lumea politică ... Și atunci este urgent să punem capăt acestui fenomen.

Andreea Esca: Cum se gândesc să pună capăt acestui fenomen?
CTP: Simplu. Se pune frână. Aduc lucrurile acolo unde erau până în 2004...în 2005.

Andreea Esca: Adică ne întoarcem în 2005.
CTP: Da, sigur. Până în 2005, justișia și partidul erau una, așa cum se moștenise dinainte de 89. Păi înainte de 89 se punea problema ca cineva să fie cu adevărat judecat? Vorbesc de niște procese ceva mai răsunătoare. Să fie cu adevărat judecat. Sentința era dată la plic de partid. Dacă erai în regulă cu partidul nici nu ajungeai în fața unui judecător. Te judeca partidul și își dădea el sau o sancțiune.

Andreea Esca: Adică ce spuneți dumneavoastră este că se vrea să se ajungă la un control politic, astfel încât să nu mai existe nicio răspundere penală a unor oameni politic importanți.
CTP: Politicienii să decidă cine e vinovat și cine nu dintre ei. Asta e. Pentru că poți să folosești asta, cum să nu. Poți să folosești ca șantaj, ca armă de luptă politică. Noi, care suntem la putere, să decidem cine să fie condamnat și cine nu, nu niște judecători. De ce să decidă niște judecători? Ce, așa e normal? Normal este să decidă politicienii, în legătură cu ... ei. Că despre ei e vorba, nu despre simpli cetățeni.

Cum să decidă niște judecători să intre unul de-ai noștri - și când spun de-ai noștri asta înseamnă tot ce se vede, lumea bună, nu contează, PSD, PNL, PMP, USR.

Andreea Esca: Politică.
CTP: Politică plus diverși moguli media, plus alte personaje publice. Toți ăștia sunt ai noștri. Ei, cum unul de-ai noștri să fie judecat de un prăpădit de judecător, care, în bunele vremuri de altădată nu deschidea ciocul, făcea ce îi spuneam noi, de la partid.

Andreea Esca: Cât de periculoasă este această mișcare pentru noi, cetățenii de rând?
CTP: Păi dacă înțelegem ce este și dincolo de controlul politic este ceva mai periculos decât controlul politic. Atunci o să ne dăm seama de amploarea și de virulența a ceea ce se încearcă. Ce este chiar și mai tare decât controlul politic? În Egipt, un avocat, Andreea, a pronunțat public, o față luminată, are și niște funcții pe acolo, și politice, a pronunțat o frază: violarea femeilor îmbrăcate provocator este o datorie națională. Și în general se dă curs acestui îndemn, sunt zeci de mii de violuri anual.

Ce înseamnă asta, această frază. Înseamnă să institui o anume atmosferă națională. Să se considere ca firesc, ca intrat în normal, violul. Asta vrea avocatul ăla. Da domne, dacă umblă așa pe străzi să ne năpustim la ele și asta să fie un lucru firesc, chiar o datorie națională.

Ce urmărește tot ce vedem acum, cu pachetul acesta de legi în Parlament, cu eliberarea acestor deținuți periculoși, cu respingerea unui proiect de lege introdus acum la Parlament, prin care o persoană condamnată penal definitiv nu mai putea să candideze la președinția României. Și a fost respins lucrul ăsta, a fost considerat că nu este corect. Corect este ca penalul, indiferent de ce a făcut, să poată deveni președintele țării.

Trebuie să ne dăm seama care este numitorul lor comun, care este elementul comun al acestor atitudini și măsuri cu care se vine. Ce înseamnă prag pentru abuzul în serviciu? Înseamnă că sub o anumită sumă nu există infracțiune, nu există abuz în serviciu. Ce înseamnă să spui că abuzul în serviciu este numai atunci când avem luare sau dare de mită. Înseamnă să desființezi practic abuzul în serviciu, pentru că mita este o infracțiune separată. Și dacă o iei în considerare în abuz, abuzul nu mai există. Există atâtea forme de abuz în serviciu fără dare și luare de mită! Cu alte mecanisme.

Ce urmăresc toate astea? Așa cum fraza respectivă a avocatului ăluia, să le violăm, e datorie națională, tot așa putem spune nu ești român dacă nu dai un tun. Asta este lozinca, asta este ideea care se dorește introdusă în conștientul și subconștientul colectiv al românilor. Corupția, hoția, traficul de influență și toate astea să fie considerate firești.

Da, domne, ți-aduci aminte, Andreea, cum zic băieții ăștia din nomenclatură la un moment dat: da ce-au făcut, domne, a dat în cap? A luat și el 1 milion două de euro. Îți amintești? Ce? A dat în cap la oameni? A luat un milion, două de euro...

Andreea Esca: Dar nu și pentru aceste motive au ieșit oamenii în stradă, nu demult?
CTP: Ba da. Păi pentru asta au ieșit. Pentru reformarea justiției în sensul pe care-l vedem acum NU au ieșit. În schimb, împotriva încercării de a institui această atmosferă de stat al corupției, în locul statului de drept, așa cum era statul comunist. Co-munism egal co-rupție. De sus și până jos. Întreg statul comunist funcționa pe bază de trafic de influență la nivel înalt și pe bază de șpagă la niveluri mai joase. Astea erau relațiile reale în statul comunist. Ce? Conta acolo legea, Constituția, statul de drept, justiția? Nici vorbă. Dacă aveai relațiile potrivite rezolvai absolut orice. Puteai să omori un om.

Pro TV

Andreea Esca: Ultima mea întrebare ar fi: atunci când i-am văzut pe acești oameni în stradă, când a fost scandalul cu ordonanța numărul 13, nu eram cam tot pe aici? Adică, între timp ce s-a întâmplat? Au dispărut și au reapărut aceleași ... personaje.
CTP: Da, păi spuneam atunci, de ce se chinuie, domne, prin Guvern? Că prin Guvern, uite, e mai greu. Au dat-o de gard cu ordonanța aia 13, a ieșit lumea în stradă și spuneam atunci, îi aștept să vină prin Parlament, acolo e cu votul.

Andreea Esca: Deci dumneavoastră le-ați dat ideea.
CTP: Păi da. Veniți, domne, prin Parlament, e votul poporului. Și, da. Și acum au venit în Parlament.

Andreea Esca: Și noi ce facem?
CTP: Ce să facem.... ce facem acum. Încercăm să explicăm ce se întâmplă, da? ca să înțeleagă exact ce se întâmplă. Se întâmplă acreditarea hoției, asta se dorește. Schimbarea atmosferei în România ... Atmosfera este mai importantă decât legile. E mai importantă într-o țară ideea de ce se face și ce nu se face,. Dincolo de poliști, de legi și de procurori. Când cineva spune, la un moment dat, domne, fie el și hoț! Când spune la un moment dat, bă, asta nu se face. Asta nu! Deci astea contează, aceste blocaje, care vin spontan, la nivelul populației, ei, asta încearcă să schimbe acest pachet de legi, aceste atitudini, toate merg pe ideea: și ce, domne, a furat și el ...

Și mai e ceva. O să-i auziți pe ăștia, pe capitaliștii ăștia de cumetrie, cum i-a numit bine Ion Iliescu, spunând, economia neagră? De locuri de muncă, domne. Asta e ideea lor. Ce înseamnă economia neagră? Înseamnă ilegalitate, înseamnă corupție, înseamnă evaziune fiscală. Da domne, dar dă locuri de muncă. Ideea asta, că de fapt corupția, evaziunea fiscală, munca la negru, toate astea fac economia să meargă. Nu că sunt așa de rele, dar n-ar mai merge economia fără astea, domne. Hai să le lăsăm acolo.

Deci, finalmente, se urmărește o idee de complicitate între stăpânire, nomenclatura asta, și simplii cetățeni, în ideea că dacă ni se dă posibilitatea să furăm toți într-o frățietate, o să ne și îmbogățim, o să ne înavuțim toți. E ... vor fura, eventual, toți, dar se vor îmbogăți numai unii, ăștia care vin cu pachetul de legi, acum.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale