Penitenciarele riscă mii de procese din partea deţinuţilor. Ministrul a fost avertizat, dar nu ar fi făcut nimic

detinut in celula
Pro TV

Sindicaliştii din Administraţia Penitenciarelor avertizează că recursul compensatoriu crează probleme uriaşe în sistem şi cer demisia lui Tudorel Toader.

Potrivit unui comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor transmis către Ştirile ProTV, o circulară internă a ANP a recunoscut că în sistem există probleme privind modul de calcul al celor 6 zile considerate a fi efectiv executate pentru fiecare 30 de zile de detenție improprie, pentru perioada 24 iulie 2017 - 18 octombrie 2017.

Sindicaliştii susţin că, din acest motiv, Administraţia Penitenciarelor riscă mii de procese intentate de deţinuţi care vor considera că nu li s-a calculat corect termenul de eliberare.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ar fi fost atenţionat privind riscul apariţiei acestor probleme, dar „a ignorat toate solicitările”, afirmă sindicaliştii. „Pentru acest motiv erorile la punerea în libertate pot fi extrem de numeroase și pot avea consecințe extrem de grave pentru victimele infracțiunilor, societate și chiar pentru deţinuţi.

Citește și
perchezitii pacanele
Percheziții în județele Constanța și Buzău într-un dosar de credite obținute de falși pensionari militari. Prejudiciu uriaș

Deja instanțele de judecată sunt sufocate de cereri de liberare condiționată anticipată și de contestații în legătură cu modul în care aceste calcule au fost făcute, în condițiile în care nu au fost asigurate nici infrastructură informatică corespunzătoare și nici personal suficient, pentru aplicarea unei legi pentru care, cu intenție, ministrul justiției a transmis în noaptea precedentă aplicării instrucțiunile necesare. În plus, ANP transmite indicații specialiștilor în evidență executării pedepselor să ignore adeverințele referitoare la perioada petrecută în condiții improprii în aresturile poliției. Această fiind de asemenea o situație de natură a înmulți plângerile deținuților, care vor trebui gestionate de către personalul din penitenciare și de către instanțele de judecată”, se afirmă în comunicatul Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. 

Sindicaliştii cer „o anchetă serioasă în legătură cu neregulile de organizare a aplicării acestei legi dar și demiterea de urgență a ministrului justiției, cel direct resposabil de acest dezastru.”

Legea privind recursul compensatoriu a intrat în vigoare pe 19 octombrie şi prevede că pentru fiecare 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare fiecare deţinut va beneficia de şase zile considerate efectuate.

Conform legii, condiţiile necorespunzătoare se referă la cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză; lipsa accesului la activităţi în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă;existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiţii necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012.

Articol recomandat de sport.ro
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Dan Petrescu și-a spus oful într-un moment greu: "Rusia, Italia, Anglia! Mai puțin din România"
Citește și...
Percheziții în județele Constanța și Buzău într-un dosar de credite obținute de falși pensionari militari. Prejudiciu uriaș
Percheziții în județele Constanța și Buzău într-un dosar de credite obținute de falși pensionari militari. Prejudiciu uriaș

Șase percheziții domiciliare au loc, joi, în județele Constanța și Buzău, într-un dosar penal privind obținerea de credite bancare pe baza unor documente falsificate.

CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru
CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Activitatea, dar și formarea grupului este criticată și de CSM.

Reacția CSM după discuțiile despre reforma Justiției: Comitetul de la Guvern este netransparent și fără temei legal clar
Reacția CSM după discuțiile despre reforma Justiției: Comitetul de la Guvern este netransparent și fără temei legal clar

După ce și-a trimis reprezentanții la discuțiile de la Guvern legate de reforma justitiție, CSM acuză „lipsa de transparență” și a ambiguității a modului în care a fost desemnat Comitetului de analiză și propunerile făcute.

Recomandări
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”
Președintele Nicușor Dan: În 2025, democraţia românească ”a reuşit să facă faţă” unui ”război hibrid”

Preşedintele Nicuşor Dan afirmă că democrația din România a reușit în 2025 să înfrunte cu succes ”un război hibrid”, după ”un ciclu electoral prelungit, care n-a fost lipsit de dificultăţi”.  

CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru
CAB respinge suspendarea comitetului pentru reforma justiției creat de Ilie Bolojan. CSM critică existența grupului de lucru

Judecătorii de la Curtea de Apel București au respins cererea de suspendare a activității Comitetului pe justiție constituit la inițiativa premierului Ilie Bolojan. Activitatea, dar și formarea grupului este criticată și de CSM.

Primele trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța și Germania, au început să sosească în Groenlanda
Primele trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța și Germania, au început să sosească în Groenlanda

Trupe militare din mai multe țări europene, printre care Franța, Germania, Norvegia și Suedia, au început să sosească în Groenlanda pentru a contribui la consolidarea securității acestei insule arctice.