O traditie din Transilvania a ajuns pe lista UNESCO. "Se mosteneste de la parinti si bunici, sunt familii de mari jucausi’"

Romania avea deja 4 traditii protejate la nivel mondial: calusarii, doina, ceramica de horezu si colindatul de ceata barbateasca. Asta inseamna ca statul roman este obligat sa asigure si sa monitorizeze pentru totdeauna continuarea acestor obiceiuri.

„Romania a reusit aseara, prin Ministerul Culturii, la o renuniune UNESCO in Namibia, sa includa pe lista patrimoniului imaterial al umanitatii jocul fecioresc, care se danseaza in special in Transilvania”, a scris ministrul Vlad Alexandrescu pe pagina sa de Facebook. „Jocul fecioresc devine astfel a cincea prezenta a Romaniei pe lista patrimoniului imaterial al umanitatii”.

Demersurile in acest sens au fost initiate de specialistii Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Romane” din Cluj. Acestia spun ca este vorba despre un dans unic, care poate fi practicat doar de barbati si este extrem de dificil, fiind nevoie de ani de zile pentru a-l invata. In functie de regiunea din Ardeal, i se mai spune „chimitelnic”, „barbunc”, „tropota” sau „batuta in trei”.

Citeste si: Belgienii vor sa inscrie cartofii prajiti in patrimoniul mondial UNESCO

Citește și

Un vis cat doua apartamente pentru o familie de langa Brasov. O locuinta din 1777, transformata intr-o casa patrimoniu UNESCO

Potrivit documentatie depuse la UNESCP, Jocul Fecioresc se practica in principal in Transilvania, iar cei care iil interpreteaza „pot fi locuitorii din comunitatile rurale si copiii lor, dar si oraseni, dintre care multi provin de la sate, dar au migrat in mediul urban in timpul comunismului, pentru a lucra in industrie.” El este practicat atat de romani, cat si de maghiari si romi.

„In cadru familial, Feciorescul se mosteneste de la parinti si bunici. Exista familii la care li se duce vestea ca sunt familii de "mari jucausi" si astfel acest joc, ca si altele de fapt, se perpetueaza”, se arata in documentatie. „Jocurile fecioresti sunt jocuri de mare virtuozitate, in care elementele plastice si ritmul se imbina armonios. Toate cuprind sarituri, batai, batai in contratimp, batai in pinteni, iar una din caracteristicile care le diferentiaza net de celelalte jocuri barbatesti din tara noastra este tehnica de lovire a segmentelor picioarelor cu palma.” Acest tip de dans este atestat inca din 1543, cand a fost descris de un calator german.

Pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii se aflau deja 4 traditii din tara noastra. Este vorba despre ritualul calusului, doina, ceramica de Horezu si colindatul de ceata barbateasca.

Romania nu are niciun beneficiu de pe urma acestei realizari, ci dimpotriva, are o serie de obligatii clare. Ministerul Culturii va trebui sa initieze programe si evenimente care sa asigure continuarea acestor obiceiuri.
 

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026