Noua lege Big Brother a fost adoptata de Parlament. In ce conditii vor avea acces autoritatile la datele noastre electronice

61720858

Legea privind durata maxima de pastrare a datelor de trafic a fost adoptata miercuri de Camera Deputatilor, dupa ce la inceputul lunii a trecut si de Senat.
 

Este vorba despre faimoasa lege “Big Brother” care reglementeaza modul in care autoritatile pot avea acces la datele cu caracter personal ale romanilor din domeniul comunicatiilor electronice.

Ce prevede noua lege
Actul adoptat miercuri de Parlament, de fapt o modificare a legii 506/2004 privind prelucrarea datelor personale, precizeaza ca datele de trafic ale abonatilor si utilizatorilor serviciilor de telefonie si internet trebuie sterse sau facute anonime in cel mult 3 ani.

De asemenea, se reglementeaza modul in care autoritatile au acces la astfel de informatii. Mai precis, conform noii legi, "La solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal”.

Ca un detaliu inedit, aceste solicitari pot fi transmise si in format electronic, cu conditia sa fie insotite de "semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat".

Legea prevede si conditiile in care datele electronice trebuie pastrate mai mult de 3 ani, si anume atunci cand autoritatile fac o notificare in acest sens, datele fiind necesare „in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale”. Chiar si asa, exista o limita: „nu mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata", este explicat in proiectul de act normativ aprobat.

Cum va deveni legea efectiva
Pentru a intra in vigoare, legea mai trebuie sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis. In mai, dupa ce Legea Securitatii Cibernetice a fost declarata neconstitutionala, seful statului s-a consultat cu partidele parlamentare privind adoptarea unui nou act in acest sens.

Atat Iohannis, cat si sefii de partide, au ajuns atunci la un consens privind prevederile care se regasesc in actul votat miercuri de deputati. Pe de alta parte, presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a lasat de inteles joi ca legea ar putea totusi sa fie respinsa de seful statului.

Scurta istorie a legilor "Big Brother"
Este al treilea act de acest fel adoptata in Romania. Prima dintre ele, Legea 82/2012, a fost declarata neconstitutionala in iulie 2014. Ea prevedea stocarea datelor doar pentru 6 luni, dar nu obliga autoritatile sa aiba si aprobarea unui judecator pentru accesul la aceste date.

In luna decembrie a anului trecut, Guvernul a initiat o a doua lege, cea a securitatii cibernetice, care a fost declarata neconstitutionala de catre CCR la o luna dupa adoptare, in urma unei contestatii a Opozitiei. Legea "Big Brother 2" prevedea crearea unui “Sistem National de Securitate Cibernetica”, dar nu si necesitatea unui control judecatoresc inainte de accesarea datelor de catre autoritati.

Ca urmare, in luna mai presedintele si sefii partidelor s-au intalnit si au cazut la un acord asupra celei de-a treia forme a legii. Cea mai importanta prevedere a acesteia, potrivit Administratiei Prezidentiale, este ca "nimeni nu poate avea acces la datele personale ale cuiva fara acordul unui judecator". Proiectul a fost semnat de Victor Ponta, Alina Gorghiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian, Daniel Constantin, Gabriel Oprea si Vasile Blaga, deci teoretic nu ar trebui sa existe nicio opozitie la el.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
FOTO A fost gimnastă de performanță și a devenit pilot de avion! "În ultimul an am zburat aproximativ 300.000 de kilometri"
Citește și...
Un NU spus de 10 ori care ameninta cel mai important consiliu de securitate. SUA avertizeaza Rusia in cazul abuzului de veto

ONU aniverseaza pe 24 octombrie 70 de ani de existenta, intr-un moment in care relevanta Consiliului sau de Securitate pare a fi tot mai afectata de veto-urile de care Rusia a abuzat in ultima vreme, scriu cei de la The Guardian.

"Ziua in care am murit". Povestea de film a alpinistului care a supravietuit pe Everest: a ramas desfigurat si fara maini

Pe 10 mai 1996, 12 alpinisti au murit intr-o furtuna cumplita petrecuta pe Muntele Everest. Evenimentul este considerat drept una dintre cele mai mari catastrofe petrecute in munti vreodata.

Ce le ofera refugiatilor fiecare dintre tarile Europei. De la cazare in puscarie la ajutor de 1.100 de euro pe luna

Ce vor primi imigrantii, odata ajunsi in statele UE? Este cu adevarat sistemul german de asistenta sociala mai avantajos? O analiza Reuters incearca sa dea un raspuns.
 

Recomandări
Lucian Pahonțu, reacție la acuzațiile privind Revoluția: „Întreaga activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale”

Nicușor Dan a declarat că șeful SPP Lucian Pahonțu nu este în situația celor care au participat la acțiunile de reprimare a protestatarilor din Decembrie '89 și de la Mineriada din iunie 1990.

Două noi centrale, la Constanța și Arad, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. Când vor începe să funcționeze

Premierul interimar Ilie Bolojan anunță că două proiecte importante de modernizare a sistemelor de termoficare, finanțate prin PNRR, au fost racordate la Sistemul Energetic Național. 

Nicușor Dan a promulgat legea ANI, care îl lasă fără funcție pe Dominic Fritz, fără să o trimită înapoi. Are și o explicație

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care i-a fost transmisă de către Parlamentul României, fără să o mai trimită înapoi, la reexaminare.