Noua lege Big Brother a fost adoptata de Parlament. In ce conditii vor avea acces autoritatile la datele noastre electronice

Este vorba despre faimoasa lege “Big Brother” care reglementeaza modul in care autoritatile pot avea acces la datele cu caracter personal ale romanilor din domeniul comunicatiilor electronice.

Ce prevede noua lege
Actul adoptat miercuri de Parlament, de fapt o modificare a legii 506/2004 privind prelucrarea datelor personale, precizeaza ca datele de trafic ale abonatilor si utilizatorilor serviciilor de telefonie si internet trebuie sterse sau facute anonime in cel mult 3 ani.

De asemenea, se reglementeaza modul in care autoritatile au acces la astfel de informatii. Mai precis, conform noii legi, "La solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal”.

Ca un detaliu inedit, aceste solicitari pot fi transmise si in format electronic, cu conditia sa fie insotite de "semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat".

Legea prevede si conditiile in care datele electronice trebuie pastrate mai mult de 3 ani, si anume atunci cand autoritatile fac o notificare in acest sens, datele fiind necesare „in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale”. Chiar si asa, exista o limita: „nu mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata", este explicat in proiectul de act normativ aprobat.”

Cum va deveni legea efectiva
Pentru a intra in vigoare, legea mai trebuie sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis. In mai, dupa ce Legea Securitatii Cibernetice a fost declarata neconstitutionala, seful statului s-a consultat cu partidele parlamentare privind adoptarea unui nou act in acest sens.

Atat Iohannis, cat si sefii de partide, au ajuns atunci la un consens privind prevederile care se regasesc in actul votat miercuri de deputati. Pe de alta parte, presedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a lasat de inteles joi ca legea ar putea totusi sa fie respinsa de seful statului.

Scurta istorie a legilor "Big Brother"
Este al treilea act de acest fel adoptata in Romania. Prima dintre ele, Legea 82/2012, a fost declarata neconstitutionala in iulie 2014. Ea prevedea stocarea datelor doar pentru 6 luni, dar nu obliga autoritatile sa aiba si aprobarea unui judecator pentru accesul la aceste date.

In luna decembrie a anului trecut, Guvernul a initiat o a doua lege, cea a securitatii cibernetice, care a fost declarata neconstitutionala de catre CCR la o luna dupa adoptare, in urma unei contestatii a Opozitiei. Legea "Big Brother 2" prevedea crearea unui “Sistem National de Securitate Cibernetica”, dar nu si necesitatea unui control judecatoresc inainte de accesarea datelor de catre autoritati.

Ca urmare, in luna mai presedintele si sefii partidelor s-au intalnit si au cazut la un acord asupra celei de-a treia forme a legii. Cea mai importanta prevedere a acesteia, potrivit Administratiei Prezidentiale, este ca "nimeni nu poate avea acces la datele personale ale cuiva fara acordul unui judecator". Proiectul a fost semnat de Victor Ponta, Alina Gorghiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian, Daniel Constantin, Gabriel Oprea si Vasile Blaga, deci teoretic nu ar trebui sa existe nicio opozitie la el.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Pictorial incendiar pe terenul de golf cu Paige Spiranac: ”Cum se mai poate concentra cineva cu tine acolo?”