Analiză BBC News. De ce au ieșit în stradă zeci de mii de oameni în Iran, să protesteze
În Iran, oamenii au ieșit pe străzi ca să protesteze față de situația economică dificilă a țării, precum și față de represiunea politică.
Demonstrațiile sunt cele mai mari din această țară, din 2009, când milioane de oameni au cerut reluarea alegerilor prezidențiale.
Jurnaliștii de la BBC au realizat un rezumat al principalelor idei care trebuie reținute în acest conflict.
Cât de răspândite sunt nemulțumirile locuitorilor Iranului?
Demonstrațiile au început în al doilea mare oraș al Iranului, Mashhad, la sfârșitul lunii decembrie 2017, când sute de oameni au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirile față de prețurile mari la produsele de bază.
De atunci, aceste mișcări s-au răspândit în aproximativ 50 de orașe, inclusiv în capitala Teheran, unde zeci de mii de oameni au criticat actuala putere.
Ulterior, protestele s-au transformat în violențe în mai multe locuri din țară, presa oficială de stat relatând că cel puți 21 de oameni au fost uciși în urma ciocnirilor cu forțele de securitate.
De asemenea, sute de persoane au fost arestate.
Ce vor protestatarii?
Inițial, protestatarii erau nemulțumiți de eșecul Guvernului președintelui Hassan Rouhani de a revitaliza economia în cădere a Iranului, alături de o rată mare de șomaj, inflație și corupție.
De asemenea, protestatarii au vrut să li se răspundă la întrebarea de ce țara lor cheltuie o grămadă de bani în alte părți decât Orientul Mijlociu, în condițiile în care poporul suferă acasă.
Apoi, protestatarii și-au îndreptat atenția spre politicienii Republicii Islamice, pe care îi critică pentru greutățile cu care se confruntă populația.
Recent, în Teheran, oamenii au cântat ”moarte dictatorului” - referindu-se cel mai probabil la Liderul Suprem Ayatolahul Ali Khamenei.
Unii au cerut, chiar, întoarcerea la monarhia care a fost abolită în 1979.
Cum au răspuns autoritățile?
Inițial, forțele de securitate au părut să fie reținute. Protesatarii din Mashhad au fost împrăștiați cu tunurile de apă, iar un număr mic de oameni au fost arestați.
Însă pe măsură ce mitingurile s-au înmulțit reprimările s-au intensificat.
Rouhani, care este un președinte moderat - el semnând un acord cu marile puteri occidentale în 2015 pentru limitarea programului nuclear al Iranului, în schimbul ridicării sancțiunilor impuse țării sale - a declarat că iranienii sunt ”absolut liberi să critice Guvernul și să protesteze”.
În același timp, însă, el a avertizat că forțele de securitate ”nu vor arăta nicio milă pentru aceia care distrug proprietățile publice, nu respectă ordinea publică și provoacă agitație în societate”.
Rouhani a mai spus că rezolvarea problemelor Iranului va ”necesita timp” și a cerut oamenilor să susțină guvernul, însă apelul său nu a reușit să calmeze situația.
Reformiștii și conservatorii dau vina unii pe ceilalți, dar și pe forțele străine, că provoacă tulburări în țară.
Autoritățile au blocat accesul la rețelele sociale și la aplicațiile de mesagerie, precum Telegram, care este folosită de milioane de iranieni, încercând în acest fel să oprească protestele, dar și răspândirea fotografiilor și clipurilor pe internet.
Cine sunt protestatarii?
Varietatea sloganurilor sugerează că sunt mai multe grupuri care iau parte la proteste, ceea ce sugerează că nu există lideri naționali. Însă, până acum, mulți dintre protestatari par să fie cu venituri mici, fără locuri de muncă, adică oameni care se chinuie să își hrănească familiile.
O investigație recentă, realizată de BBC Persia, a arătat că 15% dintre iranieni au sărăcit în ultima decadă, iar consumul lor de pâine, lapte și carne roșie a scăzut între 30 % și 50 %.
Rata de șomaj oficială este de 12,4 %, însă în unele zone ale șării sare de 60 %, potrivit ministrului de Interne Abdolreza Rahmani-Fazli. Tânăra generație, care reprezintă mai mult de jumătate din populația sub 30 de ani, este afectată cel mai rău.
Președintele Rouhani, care a câștigat încă un mandat la alegerile din luna mai, a promis că încheierea acordului nuclear va revitaliza economia. Însă această creștere a fost foarte înceată pentru mulți dintre iranieni, care suferă de austeritate din cauza sancțiunilor impuse de mult timp.
Ce este diferit față de situația din 2009?
Protestele de acum sunt cele mai mari și mai serioase în Iran, de la realegerea lui Mahmoud Ahmadinejad în funcția de președinte în 2009.
Milioane de oameni au ieșit pe străzi pentru a cere reorganizarea alegerilor, lansând acuzații de fraudă. Cu toate acestea, ayatolahul Khamenei a insistat că rezultatele erau valide și a ordonat reprimarea disidenților. Astfel, zeci de opozanți au fost uciși, iar mii de persoane au fost arestate.
La acea vreme, cei mai mulți dintre opozanți erau oameni cu studii, tineri din zonele urbane care voiau ca voturile lor să conteze.
De asemenea, protestele de acum 8 ani au fost concentrate în Teheran. De această dată, ele sunt organizate prin toată țara.
Cum a reacționat comunitatea internațională?
Președintele SUA Donald Trump și-a exprimat susținerea față de protestatari, prin mai multe mesaje pe Twitter. El a scris că iranienii sunt ”înfometați de hrană și de libertate”, adăugând că este timpul ”pentru o schimbare”.
Uniunea Europeană a anunțat că monitorizează situația și că se așteaptă ca drepturile iranienilor și libertatea de exprimare ale acestora să fie respectate.
FOTO, jos: Președintele Iranului, Hassan Rouhani
Etichete: hassan rouhani, iran, proteste, SUA, teheran,
