„Când oamenii se adună în grupuri, apar comportamente bizare”. Rețelele sociale și limitarea cognitivă a individului

Când a izbucnit pandemia de COVID-19, o teorie bizară a conspirației a cuprins rețelele de socializare: cea conform căreia boala ar fi fost cauzată de emisiile de radiofrecvență de la turnurile de telefonie mobilă 5G, se arată într-o analiză Live Science.

Teoriile nebunești s-au răspândit pe platformele de socializare. Credința în această conspirație a fost atât de ferventă încât mass-media a raportat peste 100 de incidente de incendiere și vandalism împotriva infrastructurii 5G (și 4G), precum și numeroase cazuri de comportament abuziv sau amenințător împotriva lucrătorilor din telecomunicații.

De ce se întâmplă astfel de evenimente bizare? Într-un articol recent de sinteză, publicat pe 19 mai în revista Frontiers in Communication, cercetătorii au arătat că teoriile conspirației și alte convingeri incorecte răspândite apar din interacțiuni complexe care implică limitările cognitive ale oamenilor, influența socială în grupuri și răspândirea la scară globală a ideilor pe rețelele sociale.

Această combinație fatală de procese la diferite scări - individuală, de grup și globală - a dus la problemele online pe care le vedem astăzi. Complexitatea lor face ca tendințele sociale rezultate să fie incredibil de dificil de combătut.

Pregătiți pentru gândire deficitară și comportamente de grup bizare

Cauza principală a gândirii deficitare constă în evoluția noastră. Capacitatea noastră de a face față informațiilor complexe este limitată, așa că creierul nostru o ia pe scurtături, cum ar fi prejudecata de confirmare - tendința de a observa lucruri care se potrivesc cu convingerile noastre preexistente și de a le ignora pe cele care nu se potrivesc.

De exemplu, uităm repede că așteptăm la o coadă rapidă, dar ne amintim cât de enervantă este o coadă lentă și ne întrebăm: „De ce sunt mereu la coada lentă?”.

Un alt simptom al incapacității noastre de a face față complexității este tendința de a vedea intenții răuvoitoare în evenimente complexe, inexplicabile. Această tendință a plantat semințele pentru multe nedreptăți, de la vânătoare de vrăjitoare la teorii ale conspirației.

Realitatea este că evenimente și comportamente neașteptate apar adesea prin rețele de interacțiuni, fără nicio îndemnare conștientă.

Când oamenii se adună în grupuri, apar adesea comportamente bizare. La fel ca epidemiile, convingerile false se pot răspândi de la o persoană la alta.

Ți-a fost vreodată frică să pui o întrebare în clasă? Crezi că toți ceilalți înțeleg și nu vrei să pari prost, dar uneori, nimeni nu înțelege. Cunoscută sub numele de ignoranță pluralistă, această problemă stă la baza multor probleme sociale.

De exemplu, persoanele care de obicei sunt de ajutor devin adesea spectatori pasivi în prezența altora și nu reușesc să ajute o victimă.

O problemă similară este gândirea de grup: toată lumea încetează să-și exprime propria opinie pentru că vrea să protejeze reputația grupului său, chiar dacă nu este de acord, și îl urmează orbește pe lider. Gândirea de grup a fost implicată în multe calamități celebre, inclusiv pierderea navetei spațiale Challenger.

O altă problemă cu consecințe potențial dezastruoase este polarizarea, unde un grup se împarte în două tabere cu puncte de vedere reciproc opuse, ireconciliabile, care devin din ce în ce mai separate în timp.

Ignoranța pluralistă, gândirea de grup și polarizarea sunt toate cunoscute ca fiind efecte „emergente” care apar în mod natural în condiții adecvate.

Acest comportament auto-organizator al grupurilor este adesea neînțeles și frecvent atribuit altor cauze. De asemenea, acesta este motivul pentru care guvernele, mass-media și publicul sunt adesea luate prin surprindere atunci când apar brusc grupuri care promovează agende ciudate.

Comportamentele de grup menționate mai sus apar spontan atunci când eșecurile individuale în cogniție interacționează și duc la comportamente de grup disfuncționale. Acestea sunt determinate de o puternică dorință socială de siguranță într-un grup. Acest lucru alimentează erori în modul în care gândim și îi determină pe oameni să aleagă calea „sigură” și să urmeze mulțimea.

Răspândirea rapidă a opiniilor extremiste

Problema de astăzi este că ceea ce în trecut ar fi fost șoapta câtorva voci are acum potențialul de a declanșa un haos pe scară largă.

Imaginați-vă că trăiți într-un sat tradițional, acum sute de ani. Este o lume mică. Ideile se răspândesc din gură în gură, de la persoană la persoană. Se răspândesc foarte încet, atunci când vizitatorii se mută din sat în sat. Chiar și astăzi, încă locuim în multe tipuri de „sate” - familie, vecini, colegi, prieteni - iar ideile se răspândesc pe măsură ce ne mutăm între grupuri.

Apariția mass-media a oferit unor oameni o acoperire mult mai largă decât oricând. A ajutat propaganda, amplificând în același timp opiniile extreme. Pe internet, grupurile de oameni sunt conectate, indiferent de distanța geografică, astfel încât opiniile individuale pot fi întărite de grupuri mari de susținere.

Comunități de oameni cu aceleași idei apar prin intermediul rețelelor de socializare. Aceasta include răspândirea rapidă a opiniilor extremiste și a teoriilor conspirației. Conectarea indivizilor cu opinii extreme prin intermediul rețelelor de socializare permite unor grupuri foarte mari să împărtășească opinii maligne. Comportamente bizare, precum sabotajul 5G menționat mai sus, pot ieși la suprafață, adesea foarte repede.

Adevărul nu poate concura cu minciunile

De ce se răspândesc atât de bine mesajele înșelătoare? Acestea pot fi concepute pentru a seduce publicul prin exploatarea prejudecăților cognitive cunoscute. Această tehnică este utilizată pe scară largă în mass-media polarizată politic, în rețelele de socializare și în verificarea părtinitoare a faptelor. Ea exploatează prejudecățile de confirmare și cogniția motivată. Mesajele sincere pur și simplu nu pot concura cu falsurile personalizate.

O altă cauză binecunoscută este comportamentul de răspândire al rețelelor sociale, în special atunci când sunt conectate prin rețele digitale foarte rapide și omniprezente. Studiile au descoperit că mesajele înșelătoare se răspândesc de obicei într-un mod care seamănă cu modelele utilizate de epidemiologi în medicină. „Influencerii” de pe rețelele sociale devin adesea „super-răspânditori” de conținut fals și înșelător.

Comportamentul de mai sus sugerează că autoritățile ar putea suprima răspândirea mesajelor înșelătoare tratându-le ca pe epidemii.

Acestea sunt de obicei înlăturate prin luarea a trei măsuri: Suprimarea sursei, limitarea răspândirii și creșterea imunității populației expuse.

Dacă agentul patogen este digital, acest lucru sugerează blocarea sau eliminarea de pe platforme a creatorilor și răspânditorilor de mesaje maligne, filtrarea conținutului malign de pe platformele media și educarea sau instruirea publicului pentru a respinge conținutul malign. Acest lucru este mai ușor de spus decât de făcut.

Nicio ieșire

Creatorii și distribuitorii vor folosi legislația privind libertatea de exprimare și/sau vor migra între platforme și tipuri de media.

Între timp, publicul poate persista în a crede prostii maligne și este predispus, în timp, să uite ceea ce a fost învățat. Din păcate, există o imensă diversitate de modalități de a răspândi mesaje rău intenționate.

Lumea se confruntă acum cu perspectiva unei „curse a înarmărilor” perpetue în tactici și tehnologie între furnizorii de propagandă și prostii și oamenii care încearcă să spună adevărul, cu public care adesea nu știe suficient pentru a-i păsa de diferențele dintre ficțiune și realitate.

Comunitățile care aleg să nu participe la această „cursă a înarmărilor” vor fi inundate de minciuni și vor suferi o discordie socială tot mai mare, pe măsură ce consensul asupra oricărei probleme de interes comunitar va fi perturbat până la punctul de paralizie. Comunitățile care aleg să se confrunte cu actorii maligni vor trebui să investească timp și resurse pentru a participa la „cursa înarmărilor” și pentru a încerca să prevină sau să gestioneze efectele negative nedorite.

Nu există o soluție universală simplă: așteptarea de a găsi una este o dorință de a o face.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur