Un os preistoric sculptat, posibil cea mai veche lucrare de artă din lume
Un os de 51.000 de ani sculptat este considerat una dintre cele mai vechi lucrări de artă din lume descoperite vreodată.
Acest lucru demonstrează că oamenii de Neanderthal erau capabili de simbolism, caracteristică atribuită la un moment dat doar speciei noastre, Homo sapiens, conform News.ro.
Osul piciorului unei cervide preistorice cu linii încrustate în urmă cu 51.000 de ani este considerat una dintre cele mai vechi forme de artă, potrivit unui studiu citat de NBC.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
„Cu siguranţă, nu este un medalion sau ceva de genul”, a declarat Thomas Terberger, profesor şi arheolog la Universitatea din Göttingen (Germania), co-autor al studiului publicat luni în Nature Ecology & Evolution.
„Este cu siguranţă o decoraţiune cu un fel de caracter simbolic... Îi puteţi spune şi punctul de început al artei, ceva ce nu a fost făcut accidental, ci cu un plan clar în minte”, a adăugat acesta.
Osul a fost descoperit într-o peşteră din Munţii Harz, în centrul Germaniei, la aproximativ 240 de kilometri de Berlin. Pe partea din faţă sunt cioplite, suprapus, linii în forma unui V inversat, iar arheologii au remarcat şi incizie în partea de jos, care serveşte ca bază.
„L-am încercat şi acest obiect poate sta singur. Nu se mişcă, nu se răstoarnă”, a spus arheologul Dirk Leder de la Biroul pentru patrimoniu cultural din Saxonia Inferioară, care a condus săpăturile în care a fost descoperit osul. „Probabil era pus drept, într-un colţ al peşterii”.
Osul gravat a fost descoperit alături de oase de căprioare preistorice şi de un craniu intact al unui urs de peşteră. Este posibil ca acestea să fi fost folosite la un ritual, a mai spus Leder.
Metoda de datare pe bază de carbon radioactiv a stabilit că osul are o vechime de 51.000 de ani, mai vechi decât orice lucrare de artă atribuită oamenilor de Neanderthal.
Arheologii au mai găsit şi gheare de vultur preistoric folosite de Neanderthalieni ca medalioane, precum şi picturi rupestre în Spania care ar putea fi mai vechi - datarea acestora este disputată. Terberger a mai afirmat: „În acest caz, pentru prima dată, avem un obiect datat în mod credibil”.
Einhornhöhle - sau „Peştera unicornului” -, unde au fost făcută recenta descoperire, este cunoscută de cel puţin cinci secole. Numele i-a fost dat după oasele fosilizate descoperite acolo, despre care se spune că au aparţinut unor unicorni şi care erau odată folosite în scop medicinal.
Din 1980, săpăturile au stabilit că peştera a fost locuită de mai multe generaţii de oameni de Nenaderthal, de cel puţin 130.000 de ani până acum 47.000 de ani.
Mai târziu, aici au trăit şi grupuri de Homo sapiens, după circa 12.000 de ani în urmă, a mai spus Leder. Cea mai recentă dovadă a prezenţei Homo sapiens în sud-estul Europei datează de acum 45.000 de ani şi este considerat că ei au ajuns în Europa centrală abia după 10.000 de ani, a explicat cercetătorul.