Trei cercetători, din SUA şi Marea Britanie, au câştigat premiul Nobel 2018 pentru Chimie

nobel, chimie, 2018, Frances H. Arnold, George P. Smith, Gregory P. Winter
AFP

Au fost recompensaţi ''pentru o revoluţie bazată pe evoluţie'', după cum a anunţat miercuri Academia Regală de Ştiinţe din Suedia prin Göran K. Hansson, secretar general al instituţiei.

Cercetătoarea americană Frances H. Arnold şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă George P. Smith (SUA) şi Gregory P. Winter (Marea Britanie) au fost desemnaţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Chimie în sezonul din 2018 al acestor prestigioase distincţii, relatează Agerpres.

Cercetătoarea Frances H. Arnold va primi o jumătate din premiul în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (1 milion de dolari), cealaltă jumătate revenind echipei formate din George P. Smith and Sir Gregory P. Winter.

Laureaţii din acest an ai Premiului Nobel pentru Chimie au ''preluat controlul evoluţiei şi au utilizat aceleaşi principii - modificarea genetică şi selecţia - pentru dezvoltarea unor proteine ce rezolvă problemele de natură chimică ale omenirii'', notează Comitetul Nobel.

Metodele concepute de laureaţii din acest an sunt în prezent dezvoltate pe plan internaţional într-o varietate de domenii, ''pentru o industrie chimică mai prietenoasă cu mediul, pentru obţinerea de noi tipuri de materiale'', dar şi în producţia de biocombustibili sustenabili şi ''pentru scăderea numărului de îmbolnăviri şi salvarea vieţii'', menţionează sursa citată.

Citește și
„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Frances Arnold a condus ''prima evoluţie controlată a enzimelor, proteine ce catalizează reacţiile chimice'', potrivit Comitetului Nobel. Enzimele produse prin evoluţia controlată sunt utilizate în prezent în procesul de producţie din diverse domenii, de la obţinerea de biocombustibili la industria farmaceutică.

Laureatul George Smith a dezvoltat o metodă în care un microorganism bacteriofag - un virus care infectează bacteriile - poate fi utilizat pentru a dezvolta noi proteine. Sir Gregory Winter a utilizat această tehnică pentru obţinerea de noi produse farmaceutice. În prezent, metoda a contribuit la producţia de anticorpi ce pot neutraliza toxine, pot contracara boli autoimune şi pot contribui la vindecarea metastazelor.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet de la Universitatea din Lausanne, Elveţia, Joachim Frank de la Universitatea Columbia, New York, SUA, şi Briton Richard Henderson de la Laboratorul de Biologie Moleculară de la Cambridge, Marea Britanie, "pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-EM) pentru determinarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluţie'', conform Comitetului Nobel.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Citește și...
Compania Neuralink, deţinută de Elon Musk, a primit aprobarea Canadei pentru testarea cipurilor cerebrale
Compania Neuralink, deţinută de Elon Musk, a primit aprobarea Canadei pentru testarea cipurilor cerebrale

Compania Neuralink, deţinută de miliardarul Elon Musk, a anunţat miercuri că a primit aprobarea de a lansa primul său studiu clinic în Canada.

 

O echipă de cercetători din Iași a inventat cea mai mică inimă artificială din lume. Aparatul este inspirat din ”Iron Man”
O echipă de cercetători din Iași a inventat cea mai mică inimă artificială din lume. Aparatul este inspirat din ”Iron Man”

O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină din Iași susține că a inventat cea mai mică inimă artificială din lume, dezvoltată pentru a salva viețile copiilor cu insuficiență cardiacă.

NASA ar fi putut distruge din greșeală dovezile că există viață pe Marte. Greșelile făcute de agenția spațială
NASA ar fi putut distruge din greșeală dovezile că există viață pe Marte. Greșelile făcute de agenția spațială

Un astobiolog american este de părere că experimentele folosite de NASA pentru a descoperi dacă se află viață pe Marte au avut un efect contrar așteptărilor. Astfel, Dirk Schulze-Makuch speculează că metodele ar putea fi distructive.

Recomandări
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.

Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi

Mai sunt doar trei zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale, iar ultimul sondaj arată noi evoluții în lupta pentru turul al doilea: George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi.

Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”
Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”

Supraconsumul și poluarea cu microplastice au ajuns la niveluri atât de mari încât “fiecare dintre noi consumăm echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”.