Sigur, este bogată în potasiu şi face băutura mai groasă şi mai cremoasă, dar ar putea influenţa beneficiile nutriţionale ale amestecului de fructe, potrivit Science Alert.

Potrivit unei cercetări realizate de Universitatea California din Davis (UCD), există o substanţă în banane care ar putea diminua efectul antioxidanţilor din fructele de pădure.

Antioxidanţii în cauză se numesc flavonoli

Aceştia se găsesc în alimente de origine vegetală, precum fructele de pădure, ceaiul, cacao, merele, perele şi piersicile, iar mulţi dintre noi nu consumăm suficiente cantităţi din aceşti compuşi.

Atunci când o persoană consumă alimente bogate în flavonoli, compuşii sunt absorbiţi rapid în sânge, unde sunt procesaţi. Metaboliţii rezultaţi au fost asociaţi cu beneficii precum îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare şi a funcţiei cognitive.

Citește și
Studiu: Un supliment popular are beneficii neașteptate în cazul durerilor cronice. Ce au descoperit cercetătorii

Un singur fruct ar putea reduce semnificativ absorbţia flavonolilor

Experimentele sugerează însă că, atunci când într-un amestec de fructe de pădure este adăugată o singură banană, aceşti metaboliţi nu mai sunt la fel de abundenţi.

Într-un studiu controlat, publicat în revista Food and Function în 2023, cercetătorii de la UCD au oferit unui grup mic de opt participanţi fie un smoothie bogat în flavonoli din fructe de pădure, fie o capsulă simplă cu flavonoli.

Analizele ulterioare au arătat o creştere a nivelului metaboliţilor flavonolilor în sângele participanţilor.

Atunci când voluntarii au consumat însă un smoothie cu banane şi fructe de pădure, metaboliţii din sânge au fost cu 84% mai puţini decât după o doză pură de flavonoli.

„Am fost cu adevărat surprinşi să vedem cât de rapid adăugarea unei singure banane a redus nivelul de flavonoli din smoothie şi nivelul flavonolilor absorbiţi de organism”, a declarat, la acel moment, nutriţionistul Javier Ottaviani de la UCD.

„Acest lucru evidenţiază modul în care prepararea şi combinaţiile alimentare pot afecta absorbţia compuşilor din alimente.”

Enzima care face bananele să se înnegrească ar putea fi responsabilă

Motivul pentru care bananele au acest efect asupra flavonolilor are, probabil, legătură cu o enzimă numită polifenol oxidază (PPO), implicată în procesul de oxidare care face ca bananele să se înnegrească după ce sunt decojite.

Expuse la banană, antioxidanţii „neutralizează” această enzimă, împiedicându-i să îşi mai exercite toate efectele benefice în organism.

Atunci când un smoothie cu banane şi fructe de pădure, bogat în PPO, a fost lăsat la temperatura camerei, cercetătorii au constatat că, după o oră, conţinea mai puţini flavonoli decât un smoothie preparat exclusiv din fructe de pădure.

În schimb, atunci când activitatea PPO din banane a fost inhibată, flavonolii s-au menţinut.

Acest lucru sugerează că enzima PPO poate limita disponibilitatea flavonolilor înainte ca aceştia să ajungă în organism.

Cercetătorii au analizat şi efectele bananelor după ingerare

Pentru a vedea dacă bananele pot „dezarma” antioxidanţii şi în stomac, cercetătorii au rugat 11 participanţi să consume simultan două băuturi separate: una cu banană şi una cu fructe de pădure.

Această metodă a împiedicat interacţiunea dintre PPO şi flavonoli înainte de ingestie. Cu toate acestea, cercetătorii au constatat că metaboliţii flavonolilor au fost mai puţin prezenţi în sângele participanţilor după consumul celor două băuturi, comparativ cu situaţia în care aceştia nu consumaseră deloc băutura cu banană.

Rezultatele trebuie confirmate prin studii mai ample

Cercetarea a fost realizată pe un număr redus de participanţi de sex masculin, însă cercetătorii de la UCD consideră că rezultatele preliminare merită investigate în continuare.

„Acest studiu evidenţiază faptul că trebuie luate în considerare nu doar tipurile de fructe, legume şi produse vegetale recomandate pentru creşterea consumului, ci şi modul în care acestea sunt preparate, depozitate şi consumate în cadrul unei mese obişnuite, pentru a le maximiza potenţialul de a susţine sănătatea”, au concluzionat cercetătorii.

Studiul a fost publicat în revista Food and Function.