Studiu: Un cercetător crede că noul coronavirus a pornit de la câinii fără stăpân

Majoritatea au fost de acord că liliecii sunt sursa originală - aceştia au fost gazda mai multor virusuri mortale transmise la om - dar transmisia nu a fost directă. Liliecii trebuie să fi transmis virusul unui alt animal de la care s-au infectat apoi oamenii.

Primii suspecţi au fost şerpii comercializaţi într-o piaţă din Wuhan, unde oamenii cumpără animale sălbatice vii pentru consum şi care se crede că este epicentrul primului caz de COVID-19, boala cauzată de virus.

De atunci, pe lista potenţialilor suspecţi s-au adăugat pisicile civet, pisicile domestice, dihorii şi pangolinii. Dar niciuna dintre aceste teorii nu a convins lumea ştiinţifică, atrăgând comentarii ba pro, ba contra descoperirilor prezentate.

Un studiu nou, bazat pe o analiză computerizată a genomului diferitelor tipuri de coronavirusuri, pune transmiterea virusului SARS-CoV-2 pe seama câinilor fără stăpân, ipoteză care nu a fost dovedită de fapte concrete.

Citește și

Avertismentul OMS: Următoarele săptămâni vor fi critice. Europa se apropie de 1 milion e cazuri

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Studiul a fost criticat de specialiști

Autorul studiului, Xuhua Xia, profesor de biologie la Universitatea din Ottawa, susţine că nivelurile de CpG din tractul digestiv al câinilor sănătoşi ar fi un loc de replicare mai favorabil decât plămânii. Cercetătorul a presupus astfel că actuala pandemie ar fi putut fi declanşată de un câine fără stăpân care a mâncat carne de liliac. Studiul a fost criticat de specialişti în medicină veterinară.

Oamenii şi mamiferele pot lupta împotriva virusurilor printr-o proteină antivirală esenţială numită Zap, care împiedică multiplicarea infecţiei, în timp ce regiunile de ADN numite dinucleotide CpG direcţionează sistemul imunitar pentru a ataca virusul. Însă coronavirusurile monocatenare pot evita apărarea naturală a organismului prin reducerea CpG, într-un mod similar cu HIV. În studiul său, profesorul Xia a analizat toate cele 1.252 de genomuri complete de beta-coronavirus depuse la GenBank.

El a declarat că SARS-CoV-2 şi cea mai apropiată rudă cunoscută a sa, un coronavirus de liliac (BatCoV RaTG13), care prezintă o similaritate de secvenţă de 96%, au cea mai mică cantitate de CpG dintre "rudele" de coronavirus apropiate. Doar genomurile de coronavirusuri canine, care au provocat deja o afecţiune intestinală extrem de contagioasă la nivel mondial la câini, au valori genomice similare, potrivit studiului.

Concluziile au fost însă criticate de profesorul James Wood, directorul departamentului de medicină veterinară şi cercetător în dinamica infecţiilor la Universitatea din Cambridge. "Mi-e greu să înţeleg modul în care autorul a reuşit să concluzioneze ceva din acest studiu sau să formuleze ipoteze, ca să nu mai vorbim de faptul că virusul care provoacă COVID-19 ar fi putut evolua prin câini. Sunt mult prea multe interferenţe şi prea puţine date directe. Nu văd nimic în această lucrare pentru a susţine această presupunere şi sunt îngrijorat că această lucrare a fost publicată în acest jurnal", a spus Wood.

Pisicile, vulnerabile la noul coronavirus

Pisicile se pot infecta cu noul coronavirus, conform unui studiu publicat de revista Science.

Studiul, bazat pe cercetări efectuate în China în ianuarie şi februarie, a relevat că pisicile sunt extrem de vulnerabile la acest virus, după ce oamenii de ştiinţă au încercat să infecteze animalele prin introducerea particulelor virale în organismele lor pe cale nazală.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5