"Salt urias pentru omenire"Profesor roman de la Oxford,despre castigatorii Nobelului pentru medicina

Intai, un ziar italian l-a sunat luni dimineata la 7 si jumatate pentru a-l anunta ca tocmai a castigat premiul Nobel. O ora mai tarziu, a primit si telefonul oficial, de la Stockholm.

Munca sa tocmai a reusit sa le ofere oamenilor de stiinta calea de a descoperi felul cum celulele si organismul se dezvolta, ajutandu-i in acest fel sa avanseze in medicina posibilitatea de a regenera tesuturi afectate in laboratoare sau chiar in corpul pacientului, scrie Guardian.

Ziarul britanic a descoperit ca pentru John Gurdon in drumul de la elev la om de stiinta a stat intai chiar profesorul acestuia, care nu a crezut in nicio clipa ca actualul castigator al premiului Nobel are si poate sa dezvolte idei ce merita sa fie luate in seama vreodata.

"Un cercetator britanic a carei ambitie de a deveni om de stiinta a fost numita "ridicola" de catre profesorul sau din Eton, tocmai a castigat premiul Nobel pentru o munca ce a dovedit ca celulele adulte pot fi reprogramate si crescute in diferite tesuturi ale corpului." - Guardian.

Citește și

Luc Montagnier, profesorul care a luat Nobel pentru descoperirea HIV, reia cercetarile in Romania

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

La varsta de 79 de ani, Sir John Gurdon de la Universitatea Cambridge a impartit premiul Nobel pentru fiziologie si medicina si suma de 744.000 de lire cu omul de stiinta japonez Shinya Yamanaka de 50 de ani, de la Universitatile Kyoto si San Francisco.

Dar, conform profesorului sau din Eton, Gurdon nu ar fi trebuit niciodata sa ajunga la acest nivel. Asa cum chiar proaspatul castigator al premiului Nobel scria in 2006 dintr-un raport scolar facut pe el la varsta de 15 ani de catre profesorul sau, "Gurdon are idei de a deveni om de stiinta. La ce arata astazi este ceva ridicol. Daca nu va invata baza biologiei, nu va avea nicio sansa de a deveni specialist si va fi o simpla pierdere de timp, atat pentru el, dar si pentru cei care vor incerca sa-l invete ceva."

In acel an, Gurdon avea cea mai mica nota inregistrata la biologie, de pe o lista pe care se mai aflau 250 de elevi.

Munca sa a dat insa primele rezultate in anul 1962, cand aflat la Universitatea Oxford, a luat un nucleu celular dintr-un intestin si l-a introdus intr-u ou de broasca ce nu mai avea nucleu celular. Oul modificat s-a dezvoltat apoi normal, sugerand ca se poate regenera.

Pentru a intelege mai clar ce inseamna de fapt descoperirile stiintifice facute de cei doi proaspat castigatori ai premiului Nobel pentru fiziologie si medicina, Guardian l-a contactat pe profesorul australian cu origini romanesti, Julian Savulescu, in prezent la catedra de etica de la Universitatea Oxford.

Acesta a declarat pentru sursa citata: "Nu este numai un pas urias pentru stiinta, ci un salt urias pentru omenire. Yamanaka si Gurdon au aratat ca stiinta poate fi facuta si etic. Yamanaka a luat grijile etice ale oamenilor si ingrijorarile lor legate de cercetarile embrionare si modificarea traiectoriei luate de acestea spre o zona care este acceptabila pentru toti. Yamanaka nu merita un Nobel numai pentru medicina, dar si unul pentru etica."

"Descoperirile lor au fost revolutionare pentru intelegerea modului in care se dezvolta celulele si organismele", au spus reprezentantii comitetului Nobel.

PORTRETELE CELOR DOI CASTIGATORI AI PREMIULUI NOBEL PENTRU MEDICINA IN 2012

Sir John Bertrand Gurdon s-a nascut pe 2 octombrie 1933 si este un biolog britanic renumit pentru descoperirile sale remarcabile in domeniul transplantului nuclear si al clonarii.

Gurdon si-a petrecut cea mai mare parte a carierei in laboratoarele universitatii Cambridge, la inceput in Laboratorul de Biologie Moleculara (1971 - 1983), apoi la Departamentul de Zoologie (din 1983 si pana in prezent).

Din 1989, el este membru fondator al Institutului Wellcome/CRC pentru Biologie Celulara si Cancer din cadrul Universitatii Cambridge, fiind presedinte al acestuia pana in 2001. De asemenea, in perioada 1991 - 1995, John B. Gurdon a fost membru al Consiliului de Bioetica Nuffield, iar intre 1995 si 2002, el a fost director al Magdalene College din Cambridge.

In 1958, John B. Gurdon a clonat cu succes o broasca folosind un nucleu intact extras din celulele somatice ale unei broaste raioase. Aceasta a reprezentat un pas important in dezvoltarea unor experimente din 1952, realizate de savantii Briggs si King, care viza transplantul nucleului de la blastocist (aflat in a doua faza de dezvoltare embrionara).

Experimentele lui Gurdon au captat atentia comunitatii stiintifice, iar instrumentele inventate de acesta pentru transferul nuclear sunt folosite si azi.

Printre marile realizari stiintifice in domeniul medicinei care ii sunt atribuite lui Gurdon se afla folosirea oualelor si ovocitelor de Xenopus (broasca de apa cu gheare) pentru a interpreta mesajele detinute de ARN. Tehnica a fost folosita pe scara larga pentru a identifica proteinele codificate si pentru a le studia functionalitatea.

Cercetarile recente ale lui John B. Gurdon s-au concentrat asupra analizei semnalului factorilor intercelulari implicati in diferentierea celulara, dar si pe elucidarea mecanismelor implicate in reprogramarea nucleului in cadrul experimentelor de transplant.

Shinya Yamanaka s-a nacut pe 2 septembrie 1962, in Higashiōsaka, Japonia, si este medic si cercetator in domeniul celulelor susa adulte. El a fost recompensat, recent, cu premiul Wolf pentru medicina, fiind, de asemenea, inclus printre primii 15 oameni de stiinta asiatici, de revista Asian Scientist, pe 15 mai 2011.

In perioada 1987 - 1989, Yamanaka a fost rezident in chirurgie ortopedica la Spitalul National din Osaka. Intre 1993 - 1995, el a fost colaborator cu studii postdoctorale la Institutul pentru Boli Cardiovasculare Gladstone, afiliat Universitatii California. In 2006, el si echipa sa de colegi cercetatori au pus bazele studiului celulelor susa pluripotente induse - recoltate de la soareci adulti -, iar in 2007 el a putut genera celule susa pluripiotente din celule adulte fibroblaste.

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicina a revenit cercetatorilor Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) si Ralph Steinman (Canada), care au revolutionat felul in care este inteleasa functionarea sistemului imunitar, descoperind principiile cheie ale activarii acestuia", potrivit motivatiei comitetului Nobel.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5