Robotul Curiosity a descoperit ca apa poate exista pe Marte in forma lichida. Ce inseamna acest lucru
Robotul Curiosity al NASA a descoperit ca apa poate exista in forma lichida pe suprafata planetei Marte. Ce inseamna acest lucru?
Conform BBC News, Marte ar trebui sa fie prea rece ca sa suporte apa in stare lichida la suprafata, insa sarea care se afla in solul planetei scade suficient punctul de inghetare. Aceste rezultate duc la concluzia ca dungile negre vazute in unele locuri, cum ar fi peretii craterelor, ar putea fi urme de la apele curgatoare.
Aceste informatii sunt publicate si in jurnalul de specialitate Nature Geoscience.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Oamenii de stiinta sunt de parere ca pelicule subtiri de apa se formeaza cand sarea din pamant, numita perhlorate, absoarbe vaporii de apa din atmosfera. Temperatura acestor pelicule lichide este de aproximativ -70 de grade Celsius - adica prea rece pentru a suporta vreo forma de viata microbiana pe care o stim noi, oamenii.
Formand varfuri de 15 cm la nivelul solului martian, aceste forme de sare sunt, de asemenea, expuse la un nivel foarte mare de radiatii cosmice - cu alte cuvinte, acest lucru reprezinta inca o provocare pentru o eventuala forma de viata. Cu toate acestea, inca este posibila existenta unor microorganisme undeva sub suprafata planetei Marte, unde conditiile sunt mai favorabile.
Cum ar fi viata pe Marte?
Site-ul SPACE.com, citat de Agerpres, incearca sa ofere un raspuns la aceasta intrebare, pornind de la informatiile cunoscute pana acum, dar luand in considerare si unele ipoteze vehiculate in mediul de specialitate.
Ideea vietii pe Marte a aparut in literatura SF inca din secolul XIX, cand astronomul american Percival Lowell a lansat speculatia ca retelele de canale formate in mod natural pe Planeta Rosie ar fi fost de fapt construite de martieni. Daca vom ajunge vreodata sa traim pe Marte, iar organizatia olandeza non-profit Mars One deruleaza un proiect de ridicare a unei colonii permanente din 2025, care ar fi conditiile de viata pe cea de-a patra planeta de la Soare?
In 1965 sonda Mariner 4, apartinand NASA, a incheiat cu succes un prim survol al planetei Marte, iar sase ani mai tarziu Uniunea Sovietica a trimis prima sonda care a asolizat pe Planeta Rosie, Mars 3. De atunci s-au inregistrat numeroase misiuni de succes pe Marte, dintre care reamintim misiunea celor patru rovere autonome amplasate de NASA la sol - Sojourner si Spirit care nu mai sunt active dar si Opportunity si Curiosity care continua explorarea acestei planete. Sonda orbitala Mars Odyssey, apartinand NASA, a cartografiat in detaliu intreaga suprafata a planetei. De altfel, NASA a anuntat ca are de gand sa trimita oameni pe Marte in jurul anului 2030 (dar daca proiectul Mars One va fi un succes, astronautii NASA nu vor fi primii oameni pe Planeta Rosie).
Deocamdata nu este foarte clar unde vor fi puse bazele viitoarei colonii de pe Marte sau unde NASA va alege sa asolizeze primii astronauti americani "dar probabil ca pe undeva la o latitudine mai mica in emisfera nordica", a comentat pentru SPACE.com Ashwin Vasavada, cercetator in cadrul Mars Science Laboratory.
La fel ca si pe Pamantul, pe Marte exista o succesiune a anotimpurilor din cauza inclinarii pe axa a planetei, pe de-o parte, dar si din cauza orbitei foarte eliptice pe care o desfasoara in jurul Soarelui. Astfel, emisfera sudica este inclinata in directia opusa Soarelui atunci cand planeta se gaseste in cel mai indepartat punct al orbitei ei fata de astru - rezultand niste ierni mult mai aspre decat cele din emisfera nordica. De asemenea, atunci cand planeta se afla mai aproape de Soare, emisfera sudica este inclinata spre astru rezultand veri mult mai calduroase decat in emisfera nordica.
Colonistii care se vor stabili in emisfera nordica se vor bucura de aproximativ 7 luni de primavara, sase luni de vara, putin mai mult de 5 luni de toamna si doar 4 luni de iarna. Un an pe Marte este egal cu 1,88 ani terestri, iar o zi martiana dureaza putin mai mult de 24 de ore.
Temperatura medie pe Marte este de - 60 de grade Celsius, iar variatiile sunt cuprinse intre -126 de grade Celsius iarna, in apropierea polilor si 20 de grade Celsius vara, in zona ecuatorului. Temperaturile pot cunoaste schimbari dramatice de la o zi la alta. Aceste variatii de temperatura stau la originea unor puternice furtuni de praf care pot acoperi intreaga planeta cu o val de particule de praf dupa doar cateva zile. Astfel de furtuni de praf ar putea afecta instalatiile electrice si instrumente electronice ale viitorilor colonisti, conform lui Vasavada.
Atmosfera martiana are doar 1% din densitatea celei terestre, conditii in care poate distruge prin frecare meteoritii foarte mici, de dimensiunea unor margele, iar colonistii vor trebui sa se fereasca de cei mai mari de atat. Din fericire, riscul de a fi lovit de un meteorit mai mare sunt foarte mici, conform cercetatorului de la NASA. De asemenea, colonistii nu au de ce sa-si faca griji prea multe in legatura cu activitatea vulcanica si cea tectonica.
"Principalul pericol pentru un astronaut aflat pe Marte este reprezentat de radiatiile cosmice", a adaugat Ashwin Vasavada. Spre deosebire de Pamant, Marte nu este protejat de magnetosfera si de o atmosfera densa. Daca un colonist va dori sa-si contacteze familia sau prietenii aflati pe Pamant va trebui sa se inarmeze cu rabdare. Un mesaj ajunge de pe Marte pe Pamant in aproximativ 15 minute. "Poate fi destul de enervant daca incerci sa vorbesti pe Skype cu cineva", a comentat Vasavada.
In ceea ce priveste starea vremii, pe Marte nu exista pericol de ploaie si pe cerul martian nu se aduna niciodata nori de furtuna. Colonistii ar putea observa din cand in cand cate un nor firav pentru ca aerul martian contine putina umezeala provenita din apa inghetata aflata la polii planetei. Cerul noptii vazut de pe Marte este mereu senin si plin de stele. Amatorii de astronomie dintre colonisti vor putea urmari cei doi sateliti naturali ai lui Marte, Deimos si Phobos, care pot rasari si apune in acelasi timp. Ziua, acesti sateliti care sunt mult mai mici decat Luna, pot eclipsa partial Soarele. Cerul zilei are o nuanta portocalie din cauza prafului de pe Marte.
La suprafata lui Marte sunt numeroase posibile "atractii turistice". "Daca vom coloniza vreodata planeta Marte pe de-a-ntregul, exista anumite locuri care vor deveni cu siguranta parcuri naturale", sustine Vasavada. Unul dintre aceste locuri este Olympus Mons, cel mai inalt vulcan din sistemul nostru solar, cu o altitudine de 25.000 de metri. Valles Marineris, un vast sistem de vai si canioane care se intinde pe o distanta similara celei dintre New York si Los Angeles, ar fi un alt punct de atractie. Cu o gravitatie de doar 38% din cea terestra, colonistii vor trebui sa se adapteze la noul mediu. "Alergarea si miscarile rapide vor trebui probabil reinvatate. Dar rezultatul va fi mult mai bun decat deplasarea pe Luna, spre exemplu", ne asigura cercetatorul de la NASA.
Mediafax
Mediafax
Mediafax
Mediafax
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: Agerpres, BBC NEWS
Etichete: nasa, apa, planeta, Marte, rover, descoperire, viata, curiosity,
Dată publicare:
14-04-2015 10:32
