Israelienii ar fi adus, fără să vrea, viaţă pe Lună. Creaturile rezistă la -200 de grade
Misiunea spaţială israeliană care s-a prăbuşit în aprilie pe Lună ar fi putut aduce mici creaturi nevertebrate.
Modulul spaţial israelian Beresheet s-a prăbuşit pe Lună la 11 aprilie a.c., după o tentativă eşuată de aselenizare, la bordul său aflându-se şi mii de tardigrade, animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, între 0,1 - 1,5 mm lungime, care ar putea să fie încă în viaţă, conform unui material publicat recent de Live Science.
Sonda Beresheet, aparţinând organizaţiei non-profit SpaceIL, a fost lansată în luna februarie, la bordul unei rachete SpaceX, cu scopul de a deveni prima misiune privată pe suprafaţa Lunii.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Beresheet, care în ebraică înseamnă ''Geneză'', avea drept misiune măsurarea câmpului magnetic la locul aselenizării şi transporta la bord o capsulă a timpului incluzând o fotografie a astronautului israelian Ilan Ramon, care şi-a pierdut viaţa pe naveta Columbia în 2003, precum şi o librărie ''selenară'' conţinând 30 de milioane de pagini stocate pe un disc al organizaţiei americane Arch Mission Foundation.
De asemenea, la bord se aflau mostre de ADN uman precum şi tardigrade, aceste animale foarte mici dar extrem de rezistente, care pe Pământ pot fi găsite pretutindeni, de pe vârfurile Munţilor Himalaya, până la 4.000 de metri în adâncurile Pământului. Iar după prăbuşirea sondei Beresheet, tardigradele au ajuns şi la suprafaţa Lunii.
Tardigradele sunt campionii neegalaţi ai supravieţuirii dintre toate animalele care compun ecosistemul terestru. Corpurile lor tubulare şi "dolofane", dotate cu opt picioare terminate cu "mânuţe" pot supravieţui în condiţii mortale pentru orice altă formă de viaţă, rezistând la variaţii de temperatură între -200 şi + 150 grade Celsius, expuse la niveluri ridicate de radiaţii şi chiar şi în spaţiu.
Dacă condiţiile de mediu nu sunt propice chiar şi pentru ele, tardigradele îşi deshidratează corpul şi intră într-o stare latentă denumită "tun", până când condiţiile de mediu ajung să fie mai prielnice. Ele îşi retrag picioarele şi capul, elimină apa din organism şi corpul lor se strânge formând o mică minge. Tardigradele îşi pot reveni complet chiar şi după ce au petrecut peste 10 ani în această stare latentă.
Cu alte cuvinte, remarcă Live Science, dacă există vreo fiinţă capabilă să supravieţuiască prăbuşirii pe un alt corp spaţial, fără atmosferă şi supus unui bombardament constant cu radiaţii şi la fluctuaţii uriaşe de temperatură între zi şi noapte, atunci probabil că această fiinţă este o tardigradă. Iar dacă tardigradele aflate la bordul sondei Beresheet au supravieţuit impactului şi sunt încă în viaţă, rămâne de văzut, poate pentru astronauţii care vor pune din nou piciorul pe Lună peste câţiva ani.