"Ceva ce nu am mai vazut niciodata si nici macar nu ne-am putut imagina ca vom vedea." Imagini publicate in premiera de NASA
Sonda spatiala Juno, apartinand NASA, a fotografiat in premiera, pe 27 august, polul nord al giganticei planete gazoase Jupiter.
Imaginile au fost realizate in timp ce s-a apropiat pana la doar 4.200 de kilometri de plafonul exterior de nori ai atmosferei joviene, in primul dintre cele trei survoluri polare la distanta mica pe care sonda le va desfasura in cadrul misiunii sale de explorare, conform unui material publicat de SPACE.com.
"Primele imagini ale polului nord al planetei Jupiter ne arata ceva ce nu am mai vazut niciodata si nici macar nu ne-am putut imagina ca vom vedea", a comentat coordonatorul misiunii sondei Juno, Scott Bolton, de la Southwest Research Institute din San Antonio.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Zona polara de nord a planetei "este mai albastra decat alte parti ale planetei si am remarcat numeroase furtuni", a adaugat el, precizand ca nu au fost observate benzile atmosferice latitudinale caracteristice planetei. "In aceasta imagine abia daca ne putem da seama ca este vorba despre Jupiter. Am observat ca norii (din atmosfera planetei) proiecteaza umbre, ceea ce indica faptul ca se afla, probabil, la o altitudine mult mai mare decat alte formatiuni de pe planeta", a mai sustinut el.
Cealalta planeta gigantica gazoasa a sistemului nostru solar, Saturn, prezinta o uriasa furtuna de forma hexagonala la polul sau nord, insa Jupiter nu prezinta o astfel de caracteristica. "Nu am intalnit nimic asemanator pe Jupiter. Cea mai mare planeta din sistemul solar este cu adevarat unica. Mai avem doar 36 de survoluri pentru a studia cat de unica este aceasta planeta", a precizat Scott Bolton.
Survolul din 27 august a reprezentat prima oportunitate pentru echipa misiunii Juno de a obtine fotografii realizate din apropierea lui Jupiter si de a efectua masuratori de detaliu cu arsenalul de opt instrumente stiintifice cu care este dotata sonda. In prezent, Juno se afla pe o orbita foarte eliptica in jurul planetei. Juno incheie o astfel de orbita in jurul lui Jupiter in 54 de zile.
Unul dintre instrumentele lui Juno, JIRAM (Jovian Infrared Auroral Mapper) a obtinut imagini ale polilor planetei in spectrul infrarosu, dezvaluind existenta unor regiuni foarte fierbinti, despre care nu se stia nimic.
La fel ca si in cazul Pamantului, in atmosfera lui Jupiter se formeaza aurore care danseaza deasupra polilor planetei. JIRAM a obtinut imagini fara precedent ale unei puternice aurore australe.
"Am fost uimiti sa o vedem pentru prima oara", a sustinut Alberto Adriani, de la Istituto di Astrofisica e Planetologia Spaziali din Roma, membru al echipei de control a misiunii sondei Juno. "Niciun alt instrument, fie de pe Pamant, fie din spatiu, nu a surprins pana acum aurora australa joviana. Insa acum, prin intermediul JIRAM, observam ca este foarte stralucitoare si foarte bine structurata. Nivelul mare al detaliilor din imagini ne va spune mai multe despre morfologia si dinamica acestei aurore", a mai precizat el.
Sonda Juno a reusit si sa "asculte" aurora joviana folosind instrumentul Waves (Radio/Plasma Wave Experiment). "Waves a detectat semnaturile emisiilor de particule energizate care genereaza masivele aurore care acopera si polul nord al lui Jupiter", conform lui Bill Kurth, cercetator la Departamentul de Fizica si Astronomie al Universitatii din Iowa. "Aceste emisii sunt cele mai puternice de acest tip din sistemul solar. Acum urmeaza sa incercam sa aflam de unde provin electronii care le genereaza", a adaugat el.
In cursul lunii urmatoare Juno urmeaza sa-si aprinda motoarele pentru a intra pe o orbita mai joasa, de 14 zile in jurul planetei. Sonda va continua sa adune noi date, in special in timpul urmatoarelor survoluri de la distanta mica deasupra polilor planetei, pana isi va incheia misiunea si va plonja prin atmosfera densa a planetei in februarie 2018, transmitand ultimele seturi de date inainte de a fi distrusa.
Observatiile realizate de Juno vor contribui la o intelegere mai buna a compozitiei si structurii uriasei planete, oferind si noi informatii cu privire la presupusa existenta a unui nucleu planetar format din elemente grele. Aceste noi date vor face lumina cu privire la istoria formarii lui Jupiter dar si a sistemului solar, conform NASA. Misiunea sondei Juno, cu un buget de 1,1 miliarde de dolari, a fost lansata in august 2011 si a ajuns la destinatie aproape cinci ani mai tarziu, la 4 iulie 2016.
