A fost descoperită o nouă specie umană. Explicațiile oamenilor de știință
O echipă de cercetători a descoperit, în insula Luzon, Filipine, fosile aparținând unei noi specii umane, care a trăit în urmă cu peste 50.000 de ani.
Șapte dinți, două oase de la mână, un femur și trei oase de la picioare au fost descoperite de cercetători în nordul insulei Luzon, noua specie fiind denumită Homo luzonensis.
Oamenii de știință au putut stabili, cu certitudine, că fosilele provin de la cel puțin doi adulți și un copil și că Homo luzonensis avea dimensiuni mici, sub 1,2 metri, la fel ca o altă specie descoperită în 2003, în sudul Asiei, informează Reuters.
Oasele au fost descoperite într-o grotă din Callo, un site din nordul insulei Luzon, cea mai mare din Filipine, a explicat Florent Détroit, cercetător la Muzeul national de istorie naturală, care a coordonat lucrările.
Ele sunt cele mai vechi rămăşiţe umane cunoscute în Filipine, precedându-le pe cele provenind de la indivizi Homo sapiens şi care datează din urmă cu 30.000 - 40.000 de ani, descoperite pe insula Palawan, în sud-vestul arhipelagului filipinez.
A doua specie umană, descoperită în secolul XXI
Este pentru a doua oară în secolul XXI când este descoperită o nouă specie a familiei umane, în sudul Asiei. În 2003, fosile ale unei alte specii umane - Homo floresiensis, dar poreclită “Hobbit” din cauza dimensiunilor reduse, au fost descoperite într-o peșteră din insula indoneziană Flores, situată la 3000 de km de Luzon.
Potrivit informațiilor publicate în revista Nature, oamenii de știință nu au putut extrage probe ADN, însă au putut stabili că unul dintre indivizii din Luzon a trăit în urmă cu 67.000 de ani, iar un altul în urmă cu 50.000 de ani.
Cercetătorii susțin, de asemenea, că nu poate fi exclusă posibilitatea ca sosirea speciei Homo Sapiens în regiune să fi dus la dispariția celor două specii descoperite din sudul Asiei.
Analiza lor morfologică a rezervat oamenilor de ştiinţă mai multe surprize
Mai întâi, la nivelul dinţilor: premolarii de Homo luzonensis prezintă asemănări cu cei ai australopitecilor (hominizi din Africa, dispăruţi în urmă cu 2 milioane de ani) şi cu ai altor specii din genul Homo, precum Homo habilis şi Homo erectus. Printre altele, aceşti dinţi au două sau trei rădăcini, în timp cei premolarii de la Homo sapiens au în general una, uneori două rădăcini, au subliniat autorii studiului.
În schimb, molarii sunt foarte mici şi morfologia lor foarte simplă se aseamănă cu cea a oamenilor moderni. "Un individ posedând aceste caracteristici combinate nu poate fi clasificat în niciuna dintre speciile cunoscute astăzi", a dezvăluit Florent Detroit.
Oasele picioarelor au fost, de asemenea, surprinzătoare: falanga proximală prezintă o curbură foarte accentuată şi inserţii foarte dezvoltate pentru muşchii ce asigură flexiunea piciorului. Ea nu seamănă cu o falangă de Homo sapiens, ci cu una de australopitec, hominid care era, probabil, în acelaşi timp biped şi arboricol.
"Nu spunem deloc că Homo luzonensis trăia în copaci, deoarece evoluţia genului Homo arată că acest gen este caracterizat printr-o poziţie strict bipedă în ultimele 2 milioane de ani", a subliniat Florent Detroit. "Reapariţia" caracteristicilor primitive la Homo luzonensis se explică, probabil, prin endemismul insular, potrivit cercetătorului francez.
În perioada Cuaternarului, insula Luzon nu a fost niciodată accesibilă de pe continent. Pentru ca hominizii să ajungă acolo, ei au fost nevoiţi să găsească o modalitate pentru a traversa marea. Potrivit lui Florent Detroit, rezultatele studiului "arată clar că evoluţia speciei umane nu este liniară". "Este complexă, mai complicată decât se credea până acum", a adăugat el.
Aceasta este "o descoperire remarcabilă", care "va genera, fără îndoială, numeroase dezbateri ştiinţifice", a declarat Matthew Tocheri, profesor la Universitatea Lakehead din Canada, într-un comentariu publicat în revista Nature.
Florent Detroit se aşteaptă ca unii dintre colegii lui din mediul ştiinţific "să îşi pună întrebări despre legitimitatea descrierii unei specii noi pornind de la un număr atât de mic de fosile".
După părerea sa, "nu este grav să creezi o nouă specie". Acest lucru permite atragerea atenţiei asupra acestor fosile, care par "diferite". "Dacă, în viitor, anumiţi colegi arată că ne-am înşelat şi că aceste rămăşiţe corespund unei specii pe care o cunoşteam deja, nu-i nimic, nu e grav, vom uita acest studiu", a adăugat expertul francez.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
BBC
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
