Viața mai bună a zeci de mii de români se întoarce împotriva lor. De ce renunță fermierii germani la culturile de sparanghel

62561159
Shutterstock

Fermierii germani renunță la culturile de sparanghel și căpșuni, din cauza salariilor prea mari pe care trebuie să le plătească, în condițiile în care cea mai mare parte a muncitorilor sezonieri din acest domeniu sunt români.  

Două dintre cele mai îndrăgite gustări de primăvară și vară din Germania - sparanghelul și căpșunile - sunt din ce în ce mai puțin atractive pentru fermieri, iar statisticile oficiale arată că în 2025 s-au cultivat cele mai mici suprafețe din ultimele trei decenii, scrie Deutsche Welle.

Câmpurile germane au produs mai puține căpșuni și sparanghel în 2025 decât în orice alt moment recent, a anunțat vineri Oficiul Federal de Statistică al țării. Experții au avertizat că tendința pare să continue, deoarece creșterea costurilor face cultivarea culturilor ce în ce mai neviabilă pentru fermieri.

Cultivatori germani spun că cele mai mari cheltuieli, care fac nerentabile aceste culturi, sunt cele cu salariile. Discuția devine brusc una de mare interes pentru români, întrucât cea mai mare parte a celor aproximativ 250.000 de muncitori sezonieri care culeg numai sparanghelul, de pildă, sunt din România și Polonia, potrivit statisticilor oficiale.

Zeci de mii de români câștigă și câte 2.000 de euro net pe lună în timpul sezonului de sparanghel, bani prin care și-au făcut o viață mai bună acasă, în România.

La fel stau lucrurile și la căpșuni, mii și mii de români plecând an de an în Germania pentru a culege această delicatesă, în schimbul unor salarii mult peste orice ar fi găsit în România.

”În cele din urmă, suntem cu toții oameni de afaceri”

Datele preliminare arată însă că acum au fost recoltate doar 75.500 de tone de căpșuni în câmp deschis - cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani și cu 4% sub cifrele deja scăzute din 2024. Recolta de sparanghel a atins, de asemenea, un minim al ultimilor 15 ani, cu doar 98.900 de tone colectate în câmp deschis, cel mai mic randament din 2010.

Scăderea se datorează în mare măsură unei reduceri a suprafeței de teren dedicate cultivării ambelor produse. În 2025, fermierii au plantat cu 4% mai puțin teren cu căpșuni și cu 6% mai puțin cu sparanghel.

Mulți cultivatori spun că nu mai pot acoperi costurile în creștere - în special salariile - prin prețurile transferate către consumatori.

În cele din urmă, suntem cu toții oameni de afaceri”, a spus Karsten Schmal, președintele Asociației Fermierilor din Hessa. „Dacă riscul devine prea mare, oamenii încetează să mai cultive aceste produse”.

Fermieri precum Georg Merlau, un cultivator de sparanghel din Darmstadt, au declarat pentru agenția de știri DPA că doar punctele de vânzare premium, cum ar fi magazinele din fermă, oferă prețuri care fac producția acestor tulpini prețioase viabilă.

Merlau a spus că și-a redus deja suprafața cultivată cu sparanghel de la 105 la 80 de hectare, invocând creșteri anuale considerabile ale costurilor forței de muncă.

Căpșunile și sparanghelul devin produse de lux în Germania

Autosuficiența Germaniei în ceea ce privește căpșunile a scăzut brusc, de la 68% în 2015 la doar 50% astăzi, potrivit Companiei de Informații despre Piața Agricolă (AMI). O excepție de la declinul căpșunilor este cultivarea protejată - fructele de pădure cultivate în sere. Astfel de configurații oferă sezoane mai lungi, recoltare mai ușoară și randamente mai mari pe hectar.

Ce înseamnă acest lucru pentru costuri? Căpșunile și sparanghelul se transformă rapid în produse de lux. Anul acesta, sparanghelul alb german costă consumatorii în medie 9,63 euro pe kilogram, în creștere cu 4% față de anul trecut.

Căpșunile au costat în medie 6,86 euro pe kilogram între mai și mijlocul lunii iulie, aproape neschimbate față de 2024, dar în creștere cu 70% față de 2015.

Cererea pentru ambele alimente rămâne mare. Sunt extrem de limitate sezonier și asociate cu bucuriile verii și primăverii.

Sparanghelul este deosebit de iubit în rândul germanilor, „Spargelzeit” (sezonul sparanghelului) fiind un eveniment cultural marcat de meniuri dedicate și standuri pe marginea drumului. Unele comunități germane au chiar și festivaluri ale sparanghelului, completate cu încoronarea unei Regine a Sparanghelului.

Articol recomandat de sport.ro
A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"
A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"
Citește și...
Colecta de Paște a Băncilor de Alimente. Copii care își dau ciocolata din mână și bătrâni ce donează, cu lacrimi în ochi

Dincolo de cifre, Colecta Naţională de Alimente vorbeşte despre oameni și despre cum a transformat ediţia de Paşte mersul la cumpărături într-un lanţ naţional al binelui.

Distracție macabră în Galați: Mai mulți indivizi au batjocorit un bărbat neajutorat, pe care îl răstignesc. VIDEO

Imagini cutremurătoare într-o comună din județul Galați. Mai mulți indivizi s-au filmat în timp ce îl batjocoresc pe un bărbat, în ceea ce pare a fi un ritual de răstignire. Secvențele au ajuns în spațiul public, iar poliția s-a autosesizat. 

Ziua Păcălelilor, 1 aprilie, are o istorie misterioasă. Cele mai bune și cele mai proaste glume ale timpurilor noastre

Ziua Păcălelilor, sărbătorită în fiecare an pe 1 aprilie și inspirată, din câte se pare, de festivalul Hilaria din Antichitate, a devenit un fenomen în epoca modernă, la care participă oameni de pe tot globul, dar şi mass-media.

Recomandări
Președintele Donald Trump afirmă că se ”gândește serios” să retragă SUA din NATO, care este ”un tigru de hârtie”

Donald Trump a declarat pentru The Telegraph că ia în considerare serios retragerea Statelor Unite din NATO, pentru că Alianța nu s-a alăturat războiului său împotriva Iranului.

Sociologul Alfred Bulai, trimis în judecată pentru agresiune sexuală. Fapte comise în anii 2000 s-au prescris

Sociologul Alfred Bulai, fost profesor la SNSPA, a fost trimis în judecată pentru agresiune sexuală. Procurorii arată că inculpatul ar fi comis agresiuni sexuale încă din anii 2000, dar aceste fapte s-au prescris între timp.

Scandalul ”mită la ARR”. Sorin Grindeanu, întrebat ce ține acasă în cutia de pantofi: ”Prețul la litru de motorină, 12 lei!”

Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat și fost ministru al Transporturilor, neagă orice legătură cu faptele imputate fostului șef de cabinet, Cristian Anton, care este acuzat de DNA de luare de mită.