Muncesc 2 luni în Germania și se întorc acasă cu 10.000 de euro. Povestea lui Ioan și a Luminiței: ”Ne așteaptă copiii”

62535081

Doi soți din România muncesc an de an câte 2 luni în Germania la cules de sparanghel și se întorc acasă cu 10.000 de euro. Ioan și Luminița nici nu se gândesc să rămână acolo și fac totul doar pentru copiii lor.  

Mii de români pleacă în fiecare primăvară în Germania ca sezonieri în agricultură, mai ales la recoltarea sparanghelului, iar printre ei se află, de 16 ani, și soții Ioan și Luminița, scrie Știri Diaspora. De 4 ani, lucrează împreună pe câmpurile din Osdorf, Schleswig-Holstein, pe moșia Augustenhof.

Fac 24 de ore până acolo cu autocarul și își asigură traiul și viitorul copiilor care îi așteaptă acasă, în România, din salariile plătite de nemți pentru cele aproximativ 10 săptămâni de sezon agricol.

romani sparanghel germania

Luminița lucrează în hambar, la sortarea şi verificarea calității sparanghelului, iar loan este în câmp, cu mâinile adâncite în pământul încă rece al dimineţilor nordice. Tăierea tulpinilor de sparanghel, cu atenție la înălțime și formă, este o artă pe care loan o stăpânește deja cu precizie de chirurg. A deprins totul în ani de muncă și disciplină.

Un sezon de recoltare a sparanghelului durează până pe 24 iunie, iar cei doi soți sunt plătiți pentru munca lor cu 2.161 de euro brut pe lună.

”Nu rămânem aici, ne așteaptă copiii acasă”

În total, Ioan și Luminița încasează 10.805 de euro brut, dar venitul net nu este cu mult mai mic, întrucât cuplurile căsătorite şi părinții care lucrează sezonier beneficiază de scutiri sau returnări parţiale de taxe.

În cele 10 săptămâni, Luminița și Ioan se gândesc numai la cei doi copii, de 9 și 16 ani, care îi așteaptă acasă an de an. Și nici nu se gândesc vreodată că le-ar fi mai bine în Germania. „Nu rămânem aici, ne așteaptă copiii acasă”, spun ei.

Din banii câștigați din culesul de sparanghel trăiesc liniștiți tot restul anului în țară, investesc în educația copiilor și își construiesc casa. Până primăvara viitoare, când o vor lua din nou, de la capăt. 

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Românii își ”clădesc” deja mesele de Paște. Lângă bunătățile tradiționale, unii recomandă ”brânzeturi mai franțuzite”

Mai e puțin până la Paște, iar lista de cumpărături devine un subiect fierbinte. Brânza nouă de oaie merge cu drob și pastramă zvântată. Cea veche, din putină, cu ridichi și ceapă verde. Iar oul de țară, înroșit cu friptură de miel.  

Peste 4,3 milioane de ucraineni care au fugit de război beneficiază de protecție în UE. Câți se află în România | HARTĂ

Peste 4,3 milioane de ucraineni care au fugit de războiul declanșat în țara lor de Rusia lui Vladimir Putin beneficiază de protecție în țările Uniunii Europene. Dintre aceștia, 182.000 se află în România.

 

Prețurile ridicate au schimbat comportamentul românilor la cumpărături. Tot mai mulți aleg legume congelate sau conservate

Creșterea continuă a prețurilor schimbă comportamentul românilor la cumpărături. Pentru că produsele proaspete în special legumele sunt tot mai scumpe mulți aleg variantele congelate sau conservate.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.