Conform sursei citate, la aceste proteste vor fi prezenți ”mii de sindicaliști: silvicultori, ceferiști, administrație, polițiști, personal contractual, cadre din învățământ și sănătate, mineri, siderurgiști, energeticieni, militari în rezervă, pensionari”.
Acțiunea are loc în Ziua Mondială pentru Securitate și Sănătate la Locul de Muncă, marcată anual la data de 28 aprilie la inițiativa Organizației Internaționale a Muncii și în apropierea Zilei Internaționale a Muncii – 1 Mai.
”Protestul nostru este urmarea nemulțumirii legitime față de așa-numitele „măsuri guvernamentale”
”Subliniem astfel, încă o dată, necesitatea respectării drepturilor lucrătorilor, a siguranței în muncă și a demnității profesionale. Protestul nostru este urmarea nemulțumirii legitime față de așa-numitele „măsuri guvernamentale” de reformă adoptate în ultima perioadă fără dialog social real, care nu doar că nu au produs rezultatul scontat, dar au afectat grav nivelul de trai, pun în pericol locurile de muncă, afectează grav drepturile lucrătorilor la o salarizare corectă, la o pensionare echitabilă și la o protecție socială reală”, precizează Confederația Meridian.
Sindicaliștii susțin că ”reforma promovată de la cel mai înalt nivel în stat a dus la contraperformanțe rușinoase pentru autorii acesteia și la consecințe dezastruoase pentru populație”.
În opinia lor, măsurile luate de Guvernul Bolojan în numele redresării bugetului sunt ”antieuropene, antiromânești și antiumane. Au dus la agravarea crizei economico- financiare și distrugerea oricărei speranțe de viitor pentru societatea românească”.
De ce sunt nemulțumiți sindicaliștii
”- Au crescut absurd costurile vieții; puterea de cumpărare a populației s-a prăbușit;
- Au crescut în mod nejustificat taxele, impozitele, accizele și TVA;
- A crescut enorm prețul combustibililor, arătând incapacitatea Guvernului de a gestiona o situație de criză care afectează pe toată lumea;
- S-a ajuns la concedieri abuzive, desființarea a zeci de mii de locurilor de muncă, din cauza incompetenței Guvernului și a intereselor partidelor de a-și proteja camarilele;
- Pseudo-reorganizarea companiilor de stat nu se face în interes național. Externalizarea și destructurarea unor domenii strategice (industria energetică, transporturile, apărarea și ordinea publică, etc) folosește doar concurenței externe;
- Se forțează cedarea în continuare a resurselor naturale către marii asasini economici interni și internaționali (bogățiile subsolului, solurile fertile, apele, pădurile, patrimoniul genetic vegetal și animal);
- Învățământul și cercetarea sunt condamnate la sărăcie;
- Sistemul de sănătate este tot mai fragil;
- Pensiile civile și militare nu au fost indexate, încălcându-se legislația în vigoare. Indexarea este prevăzută la art. 84 din Legea 360/2023 anulată, art. 28.1) lit. l.;
- A fost eliminată posibilitatea de coasigurare a sănătății, afectând milioane de familii;
- Capacitatea de apărare a României este supusă unui stres puternic din motive sociale și economice.”
Sindicaliştii TAROM vor protesta în Piaţa Victoriei pe 28 aprilie
Sindicaliştii şi personalul TAROM au reclamat, marţi, că Guvernul încearcă desfiinţarea şi închiderea companiei, susţinând la unison, într-o declaraţie în faţa sediului administrativ, că operatorul aerian naţional trebuie să fie în permanenţă o companie a statului român.
Pe 28 aprilie, Sindicatul Unit TAROM (SUT), organizaţie reprezentativă a salariaţilor Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române - TAROM SA, va participa alături de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) la un miting în Piaţa Victoriei pentru susţinerea companiei aeriene şi, eventual, va da în judecată Guvernul.
"Dacă guvernanţii încearcă desfiinţarea şi închiderea acestei companii, noi vom face tot posibilul să nu se întâmple acest lucru. (...) Dacă doamna Oana Gheorghiu, viceprim-ministru al Guvernului, şi-a permis ca, în aceste vremuri de criză, cu un război la estul României şi cu altul ceva mai departe, să facă declaraţii împotriva companiei şi pentru desfiinţarea acesteia până la 30 aprilie, numai dumneaei va purta întreaga responsabilitate pentru ceea ce se va întâmpla cu această companie", a declarat Narcis Paşcu, preşedinte Sindicatul Unit TAROM (SUT), conform Agerpres.
Potrivit acestuia, "TAROM trebuie să existe şi să fie în permanenţă o companie a statului român, fiindcă în vremuri de război, de restrişte, compania TAROM este cea care îi ajută, îi salvează pe cetăţenii României în orice situaţie".
Paşcu a precizat că de trei ani sindicatul nu a fost consultat în privinţa viitorului companiei şi niciun ministru al Transporturilor nu s-a întâlnit cu liderii de sindicat pentru că "guvernanţii întotdeauna fac ceea ce vor dumnealor şi distrug această companie".
Liderul sindical a adăugat că "management-ul TAROM a făcut, în general, tot ceea ce se poate pentru a susţine această companie, dar statul român nu a ajutat compania".
Narcis Paşcu a dat ca exemplu compania aeriană poloneză LOT, care în 2019 avea 36 de avioane, iar în prezent are 86, spre deosebire de TAROM, care, de la 30 de avioane în 2020, a ajuns la 14, din care "patru urmează să fie vândute".
Liderul de sindicat a menţionat, în context, că în trei ani au fost schimbaţi 17 directori la TAROM, deşi "compania are nevoie de stabilitate şi predictibilitate în management".
Preşedintele Sindicatului Unit TAROM (SUT) a menţionat că nici până în prezent nu a fost aprobat bugetul companiei.
"Angajări să fac pe posturile care au rămas libere prin divizarea companiei, prin ruperea Direcţiei Tehnice. Dar, doamna Oana Gheorghiu, spunea că la compania TAROM sunt foarte mulţi angajaţi şi nu se poate aşa ceva, trebuie restructuraţi. Nu se mai restructurează nimic la compania TAROM, ţinând cont de faptul că, prin planul de restructurare acceptat de Comisia Europeană, am stabilit, încă din 2020, un număr de 1.316 salariaţi. Actualmente suntem 827 salariaţi în toată compania", a afirmat liderul sindical.
La rândul său, pilotul Vasi Adrian, comandant pe ATR, cu 16 ani vechime în TAROM, a precizat că demersuri în acest sens către autorităţile statului au fost făcute încă din anul 2022.
"Am trimis Guvernului solicitări, prim-ministrului Nicolae Ciucă, lui Sorin Grindeanu, prim-viceprim-ministru. Avem documente trimise mai recent către ministrul Transporturilor, Constantin Şerban, către doamna Oana Gheorghiu, către AMEPIP, cu soluţii la problemele care sunt stringente. Avem aici o anomalie. Se transferă banii de la TAROM la aeroport. Sunt în jur de minimum 50-60 de milioane de euro. Noi avem nevoie să ni se dea banii aceştia care se rulează, daţi prin ordin de ministru de doamna Anca Boagiu, care este în Consiliul de Administraţie. Deci, la dânşii sunt toate soluţiile. Se pot recupera banii şi nu mai avem nevoie de ajutor", a spus pilotul.
Un alt pilot, Guinea Sorin, comandant pe Boeing 737, a declarat că intenţia vicepremierului Oana Gheorghiu în cazul TAROM este "o recunoaştere a neputinţei".
"I-am trimis propuneri pentru eficientizare, modele de business şi ce curse am putea să facem pentru a fi profitabili, lucru care a fost ignorat, iar această intenţie noi o vedem ca pe o recunoaştere a neputinţei. Factorul politic de-a lungul timpului a pus piedici companiei TAROM", a adăugat pilotul.
Într-un comunicat transmis în urmă cu câteva zile, sindicatul arăta că TAROM reprezintă un element esenţial al infrastructurii critice de transport a României, cu rol strategic în conectivitatea internaţională, situaţii de urgenţă, război sau misiuni speciale ale statului şi menţinerea suveranităţii în domeniul transportului aerian, iar desfiinţarea companiei ar genera consecinţe ireversibile, economice, sociale şi strategice.
Totodată, compania TAROM se află în implementarea unui Plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, cu termene, indicatori şi angajamente clare ale statului român până la finalul anului 2026. "Orice decizie de abandonare a acestui plan înainte de finalizarea sa ar expune România unor riscuri juridice şi financiare majore, inclusiv obligaţia de recuperare a ajutoarelor de stat", menţiona sindicatul.
Sindicatul Unit TAROM (SUT) respinge orice tentativă de a transfera responsabilitatea pierderilor istorice asupra salariaţilor, angajaţii TAROM sunt profesionişti calificaţi şi certificaţi, cu experienţă recunoscută la nivel internaţional, care au menţinut compania operaţională în condiţii extrem de dificile. "Problemele TAROM ţin de excesiva politizare, de guvernanţă, de decizii manageriale şi de lipsa unei strategii coerente, predictibile pe termen lung, în niciun caz de angajaţi", mai spun sindicaliştii.
În acest context politic şi guvernamental instabil, Sindicatul Unit TAROM solicită un moratoriu public asupra oricărei decizii privind desfiinţarea sau lichidarea TAROM; prezentarea transparentă a stadiului Planului de restructurare şi a alternativelor reale analizate; consultarea obligatorie a partenerilor sociali înainte de orice decizie cu impact major; implicarea Parlamentului României în supravegherea deciziilor ce privesc viitorul companiei.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunţat, recent, că va propune spre aprobare în Guvern un memorandum privind redresarea a 22 de companii de stat.
Gheorghiu a explicat că fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare pe şapte dimensiuni - strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară - în urma căruia a fost realizată o clasificare strategică şi o recomandare de acţiune pentru fiecare entitate.
Ea a menţionat redresarea operaţională ca o opţiune în cazul CFR Călători, Metrorex şi TAROM.
"În aceste companii e nevoie de măsuri ferme, de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similare, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea Comisiei Europene pentru un eventual ajutor de stat", a declarat Gheorghiu.
Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM a fost înfiinţată în anul 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 25 iunie 2010.
